1. Doamne, nu fac pentru Tine decât ceea ce-s dator,
/: chiar dac-aș aduce-n lume cel mai sfânt belșug și spor. :/

R: După toate-acestea, Ție,
să-Ţi dau slavă ne-ncetat,
și să spun: sunt rob netrebnic
am făcut ce-am datorat.

2. Chiar Să rabd oricât ocara și prigoana tuturor,
/: tot n-aș face pentru Tine decât ceea ce-s dator. :/

3. Chiar să-ndur oricât în lupta cu păcatul pierzător,
/: tot n-aș face pentru moarte decât ceea ce-s dator. :/

4. Chiar să plâng oricâte lacrimi de căință și de dor,
/: tot n-aș face pentru viață decât ceea ce-s dator. :/

5. Chiar să merg oricâte drumuri cu Cuvântul sfințitor,
/: tot n-aș face pentru alții decât ceea ce-s dator. :/

6. Chiar să-mi dau averea toată la săracul plângător
/: tot n-aș face pentru ceruri decât ceea ce-s dator. :/

7. Chiar să-ndur mereu prigoane, spini și cuie până mor,
/: tot n-aș face pentru slavă decât ceea ce-s dator. :/

I: Cântarile Harului, Volumul 4, cântarea 134
Text: Traian Dorz