1. Aș dori să pot fi soare,
drag Mântuitorul meu,
/: ca s-arăt ce strălucire
e-n iubirea Ta mereu. :/

2. Aș dori să pot, Isuse,
să fiu vântul neoprit,
/: ca să port a Ta mireasmă
pretutindeni fericit. :/

3. Aș dori să pot fi marea
fără țărm și fără fund,
/: bogăția milei Tale
s-o arăt și s-o ascund. :/

4. Aș dori să pot fi rugul
scânteind nemistuit,
/: să-Ți arăt înștiințarea
focului fără sfârșit. :/

5. Aș dori Să pot fi-altarul
cu nestinsul jertfei jar,
/: ca s-arăt cum Ți-e chemarea,
cât mai este încă har. :/

6. Și-aș dori să fiu minune,
lacrimă și imn mereu,
/: ca s-arăt ceva din Tłne,
drag Mântuitorul meu. :/

I: Cântările Harului, volumul 4, cântarea 397.
Autor text: Traian Dorz.