1. Fă-mă să aud, o, Doamne,
limpede Cuvântul Tău,
și-ascultându-l, să nu poată
să mă biruie cel rău.
Să-l pot strânge totdeauna
în al inimii sălaș,
ca nicicând să nu-l mai umple
gândul marelui vrăjmaș.

2. Adevărul lui să-mi spele
tot lăuntrul pe deplin,
și curat de-ntinăciune
să-nfrâng orice duh străin.
Biruiască-mă de-a pururi
dulcea lui lumină-n tot,
ca la dreapta sau la stânga
să m-abat, eu să nu pot.

3. Fă-mă să aud, o, Doamne,
minunatul Tău Cuvânt,
și-ascultându-l, fără teamă,
să-l mărturisesc cu-avânt.
Tu mă vrei în ascultare
să rămân acum și-n veac;
și eu vreau așa, Părinte,
să m-ajuți, să-Ți fiu pe plac!

I: Cântările Harului, volumul 7, cântarea 95.