1. Fie-ți timpul ca un munte,
urcă-l drept și până sus,
căci ajuns în vârf cu bine,
te va-ncununa Isus.
Fie-ți timpul ca o apă,
socotindu-l trecător,
fiecare clipă-a vieții,
s-o străbați cum ești dator.

2. Fie-ți timpul ca un aur,
strâns și împărțit avar,
nici fărâma cea mai mică
nu ți-o cheltui-n zadar.
Fie-ți timpul ca unealta
care-o porţi mai cu folos,
tot ce scoți din el să-ți fie
ca făcut pentru Hristos.

3. Fie-ți timpul ca o cale,
către unde mergi pe veci,
strânge tot ce vrei Acolo,
de pe unde nu mai treci.
Dac-așa-ți va fi tot timpul,
pas cu pas și rost cu rost,
o să-l ai ca veșnic aur,
când va fi cum n-ar fi fost.

I: Cântările Harului, volumul 4, cântarea 218
Autor text: Traian Dorz