1. Ridică-te şi-nvingi ispita,
când sufletul ţi-l trage-afund,
căci ochii sclipitori, văpaia
pierzării tale o ascund.
Ridică-te şi-nvingi, prin toate
câte-ai să treci, pân-la sfârşit,
priveşte la Hristos, şi-ntruna
ridică-te nebiruit.

2. Ridică-te şi-nvingi păcatul,
chiar când te-a-ncătuşat şi prins,
Hristos te scapă, dar întinde-ţi
spre El tot sufletul, învins.
Ridică-te şi-nvingi, nu plânge,
când eşti căzut şi dezarmat,
nu-i rău mai rău ca deznădejdea,
nici ucigaş mai blestemat.

3. Ridică-te și-nvingi cât lupta
îţi pare grea şi răii tari,
Hristos e viu... şi mai puternici
îi va-nălţa pe-ai Lui stegari.
Ridică-te şi-nvingi chiar singur
de-ţi pare c-ai rămas luptând,
de-ai şti ce multe mii sunt fraţii
şi câţi vor mai veni-n curând! ...

I: Cântările Harului, volumul 4, cântarea 112.
Autor text: Traian Dorz