Sărmani alergători spre moarte,
Priviţi cum vă-nşelaţi mereu,
/: luptând pentru cununa lumii,
v-o pierdeţi pe-a lui Dumnezeu. :/
Treziţi-vă, treziţi-vă,
vă cheamă azi un glas duios,
treziţi-vă, treziţi-vă,
treziţi-vă pentru Hristos.
Orbiţi de patimi vinovate,
robiţi de-al trupului folos,
/: râvniţi a lumii fericire
şi-o lepădaţi pe-a lui Hristos. :/
Lăsa-veţi mâine ce-aveţi astăzi,
cum faceţi azi cu ce-aveaţi ieri,
/: şi-aşa vă vindeţi mântuirea
pe-nşelătoarele păreri. :/
Uitând de Adevărul unic,
azi nu-l mai ştiţi de e sau nu-i,
/: căutând prea multe adevăruri,
nu-i mai găsiţi cărarea lui. :/
Şi veşnic nu veţi mai cunoaşte
ce este drept din ce-i nedrept,
/: şi-aceasta vă va fi osânda
umblării-n drumul ne-nţelept. :/
De-atâtea ori s-a spus aceasta,
şi se va mai striga-n pustiu,
/: dar poate cineva ascultă,
cât încă tot nu-i prea târziu. :/