La cei ce ne urmează, urăm un drum curat, mai plin de rod e-ogorul pe care l-am lăsat. Mai din belşug lumina urcuşului spre har, mai fericit culesul străbunului hotar.
Strofă 2
Mai largă bunătatea iubirii ce-o-mpărţesc, mai limpede cuvântul şi mersul mai ceresc. Mai aşezat zidită încrederea-n Hristos, mai coaptă-nţelepciunea şi steag mai glorios.
Strofă 3
Ce-a fost în noi vreodată mai sfânt şi mai rodit, de peste noi să-ntoarcă spre dânşii înzecit. Ca steagul şi solia de noi lăsate lor, din fii în fii mai vrednici s-ajungă-n viitor.
Strofă 1
La cei ce ne urmează, urăm un drum curat, mai plin de rod e-ogorul pe care l-am lăsat. Mai din belşug lumina urcuşului spre har, mai fericit culesul străbunului hotar.
Strofă 2
Mai largă bunătatea iubirii ce-o-mpărţesc, mai limpede cuvântul şi mersul mai ceresc. Mai aşezat zidită încrederea-n Hristos, mai coaptă-nţelepciunea şi steag mai glorios.
Strofă 3
Ce-a fost în noi vreodată mai sfânt şi mai rodit, de peste noi să-ntoarcă spre dânşii înzecit. Ca steagul şi solia de noi lăsate lor, din fii în fii mai vrednici s-ajungă-n viitor.
1 / 1▲
1. La cei ce ne urmează,
urăm un drum curat,
mai plin de rod e-ogorul
pe care l-am lăsat.
Mai din belşug lumina
urcuşului spre har,
mai fericit culesul
străbunului hotar.
2. Mai largă bunătatea
iubirii ce-o-mpărţesc,
mai limpede cuvântul
şi mersul mai ceresc.
Mai aşezat zidită
încrederea-n Hristos,
mai coaptă-nţelepciunea
şi steag mai glorios.
3. Ce-a fost în noi vreodată
mai sfânt şi mai rodit,
de peste noi să-ntoarcă
spre dânşii înzecit.
Ca steagul şi solia
de noi lăsate lor,
din fii în fii mai vrednici
s-ajungă-n viitor.
I: Cântările Harului, volumul 3, cântarea 173.
Autor text: Traian Dorz