1. O, dacă-ntrebi a mea iubire
cu ce m-a răsplătit mereu,
priveşte soarele şi roua
şi-ai să-nţelegi răspunsul meu.
Şi dacă-ntrebi cât Adevărul
l-am preţuit - va fi de-ajuns,
priveşte-mi ranele şi spinii
şi-ai să-nţelegi al meu răspuns.

2. Şi dacă-ntrebi cât prietenia
şi-ncrederea le-am vrut de-ntregi,
priveşte-mi rugul şi altarul
și-al meu răspuns ai să-nțelegi.
Şi dacă-ntrebi cum e credinţa
ce m-a suit prin anii grei,
priveşte-mi urmele şi crucea
şi-ai să-nţelegi răspunsul ei.

3. Şi dacă-ntrebi cum e nădejdea
ce-mi străluceşte nepătruns,
ascultă-i plânsul şi cântarea
şi-ai să-nţelegi al meu răspuns.
Dar dacă-ntrebi cum este Harul
prin care toate le pătrund,
priveşte-mi muta proşternare
și-ai să-nțelegi ce nu răspund.

I: Cântările Harului, volumul 3, cântarea 386.
Autor text: Traian Dorz.