1. Aş vrea să scriu un cântec astăzi
frumos cum nu s-a scris vreodată
să poarte flacăra cerească
mai vie, mai adevărată.
Prin el să pot aprinde lumea
ca să-i prefac a ei păcate
în scrum şi-n a uitării mare
să fie toate aruncate.

2. Să 'nalţe mai puternic harul
şi gloria dumnezeiască,
iar sufletele obosite
în el odihnă să-și găsească.
Să-nchege-o armonie plină
de nimeni încă auzită,
şi din 'nălţimile luminii
să poarte haină strălucită.

3. Aşa aş vrea să scriu un cântec,
dar nu mi-e dat şi-n umilinţă
pornesc cu ce-am primit, Isuse,
să cânt a dragostei fiinţă.
Să cânt cu-a vieţii harfă toată
smeritele-mi cântări senine,
aşa cum sunt, dar vreau prin ele
să Te înalţ întreg pe Tine.

I: Cântările Harului, volumul 3, cântarea 154.