1. Iubirii care n-a uitat
credința cea curată,
dă-i cerul cel mai preacurat,
iubire preacurată.

2. Iubirii ce-a adus frumos
preasfânta ascultare,
dă-i cerul maicii lui Hristos,
iubire-ndurătoare.

3. Iubirii care n-a trădat
iubirea datorată,
dă-i cerul cel mai minunat,
iubire-adevărată.

4. Iubirii care s-a păzit
întreagă şi fierbinte,
dă-i cerul cel mai fericit,
iubire-a Feţei Sfinte.

5. Iubirii care s-a păstrat
statornică şi mare,
dă-i cerul cel mai luminat,
iubire sfinţitoare.

6. Dar celei care s-a topit
tăcută şi uitată,
dă-i cerul unde-i nesfârşit
iubirea-mbrăţişată.

I: Cantarile Harului, Volumul 4, cântarea 103
Text: Traian Dorz