x
Strofă 1
Iubirii care n-a uitat credința cea curată, dă-i cerul cel mai preacurat, iubire preacurată.
Refren 1
Iubirii ce-a adus frumos preasfânta ascultare, dă-i cerul maicii lui Hristos, iubire-ndurătoare.
Strofă 2
Iubirii care n-a trădat iubirea datorată, dă-i cerul cel mai minunat, iubire-adevărată.
Refren 2
Iubirii care s-a păzit întreagă şi fierbinte, dă-i cerul cel mai fericit, iubire-a Feţei Sfinte.
Strofă 3
Iubirii care s-a păstrat statornică şi mare, dă-i cerul cel mai luminat, iubire sfinţitoare.
Refren 3
Dar celei care s-a topit tăcută şi uitată, dă-i cerul unde-i nesfârşit iubirea-mbrăţişată.
1. Iubirii care n-a uitat
credința cea curată,
dă-i cerul cel mai preacurat,
iubire preacurată.
R1: Iubirii ce-a adus frumos
preasfânta ascultare,
dă-i cerul maicii lui Hristos,
iubire-ndurătoare.
2. Iubirii care n-a trădat
iubirea datorată,
dă-i cerul cel mai minunat,
iubire-adevărată.
R2: Iubirii care s-a păzit
întreagă şi fierbinte,
dă-i cerul cel mai fericit,
iubire-a Feţei Sfinte.
3. Iubirii care s-a păstrat
statornică şi mare,
dă-i cerul cel mai luminat,
iubire sfinţitoare.
R3: Dar celei care s-a topit
tăcută şi uitată,
dă-i cerul unde-i nesfârşit
iubirea-mbrăţişată.
I: Cantarile Harului, Volumul 4, cântarea 103
Text: Traian Dorz