Prin credință ne naștem din nou spre-o viată cerească de taină, /: prin credința adusă de Sus de la Tatăl, de Domnul Isus, ce ne-a dat-o scut și ca haină. :/
Strofă 2
Prin nădejde noi creștem frumos spre un mâine scăldat în lumină, /: prin nădejdea ce-atunci s-a aprins, când Isus boldul morții a-nvins și ne-a spus că din nou o să vină. :/
Strofă 3
Prin iubire suntem pe deplin purtătorii soliei prea sfinte, /: prin iubirea turnată din El, din Isus, Domn Puternic și Miel, semăna-I-vom în trai și-n cuvinte. :/
Strofă 4
Noi trăim și lucrăm și luptăm din ce Tatăl ne dă cu iubire. /: De la El, tot ce-i bun și frumos se coboară prin Domnul Hristos și prin El Ii aducem mărire! :/
Strofă 1
Prin credință ne naștem din nou spre-o viată cerească de taină, /: prin credința adusă de Sus de la Tatăl, de Domnul Isus, ce ne-a dat-o scut și ca haină. :/
Strofă 2
Prin nădejde noi creștem frumos spre un mâine scăldat în lumină, /: prin nădejdea ce-atunci s-a aprins, când Isus boldul morții a-nvins și ne-a spus că din nou o să vină. :/
Strofă 3
Prin iubire suntem pe deplin purtătorii soliei prea sfinte, /: prin iubirea turnată din El, din Isus, Domn Puternic și Miel, semăna-I-vom în trai și-n cuvinte. :/
Strofă 4
Noi trăim și lucrăm și luptăm din ce Tatăl ne dă cu iubire. /: De la El, tot ce-i bun și frumos se coboară prin Domnul Hristos și prin El Ii aducem mărire! :/
1 / 1▲
1. Prin credință ne naștem din nou
spre-o viată cerească de taină,
/: prin credința adusă de Sus
de la Tatăl, de Domnul Isus,
ce ne-a dat-o scut și ca haină. :/
2. Prin nădejde noi creștem frumos
spre un mâine scăldat în lumină,
/: prin nădejdea ce-atunci s-a aprins,
când Isus boldul morții a-nvins
și ne-a spus că din nou o să vină. :/
3. Prin iubire suntem pe deplin
purtătorii soliei prea sfinte,
/: prin iubirea turnată din El,
din Isus, Domn Puternic și Miel,
semăna-I-vom în trai și-n cuvinte. :/
4. Noi trăim și lucrăm și luptăm
din ce Tatăl ne dă cu iubire.
/: De la El, tot ce-i bun și frumos
se coboară prin Domnul Hristos
și prin El Ii aducem mărire! :/
Romani 2:1Aşadar, omule, oricine ai fi tu care judeci pe altul, nu te poţi dezvinovăţi, căci prin faptul că judeci pe altul, te osândeşti singur, fiindcă tu, care judeci pe altul, faci aceleaşi lucruri.