1. Deşi ştim bine că în lume
necazuri multe-o să-ntâlnim,
şi că Hristos ni le trimite,
noi tot cârtim, noi tot cârtim.
Deşi ştim bine că se cere
ca ne-ncetat să ne rugăm,
şi nopţi şi zile orişiunde
noi tot uităm, noi tot uităm.

2. Deşi ştim bine c-adevărul
să-l apărăm datori suntem,
de-atâtea ori Cuvântul cere
noi tot tăcem, noi tot tăcem.
Deşi ştim bine că iubirea
ne cere pururi să iertăm,
Hristos de-atâta timp aşteaptă
noi tot uităm, noi tot uităm.

3. Deşi ştim bine că tăcerea
cu-nţelepciune s-o păzim,
deşi-i cel rău în faţa noastră,
noi tot vorbim, noi tot vorbim.
Deşi ştim bine că-i aproape,
că vine Domnul - s-aşteptăm,
că Duhul şi Mireasa cheamă,
noi tot uităm, noi tot uităm.

I: Cântările Harului, volumul 3, cântarea 354.
Autor text: Traian Dorz.