Ca o apă curge viaţa şi ca norii trec cei dragi, către căi şi chipuri scumpe, inimă, mereu m-atragi! Pe la porţi, ce altădată, cald le-am cercetat cântând, numai cântecul va merge fără mine, în curând.
Strofă 2
Fără mine, se va duce numai gândul meu curat, pentru tot ce nu se pierde, către tot ce-i neuitat. Pentru tot ce nu se schimbă veşnic legământ să las trupul mi s-a dus... dar duhul e cu dragostea rămas.
Strofă 1
Ca o apă curge viaţa şi ca norii trec cei dragi, către căi şi chipuri scumpe, inimă, mereu m-atragi! Pe la porţi, ce altădată, cald le-am cercetat cântând, numai cântecul va merge fără mine, în curând.
Strofă 2
Fără mine, se va duce numai gândul meu curat, pentru tot ce nu se pierde, către tot ce-i neuitat. Pentru tot ce nu se schimbă veşnic legământ să las trupul mi s-a dus... dar duhul e cu dragostea rămas.
1 / 1▲
1. Ca o apă curge viaţa
şi ca norii trec cei dragi,
către căi şi chipuri scumpe,
inimă, mereu m-atragi!
Pe la porţi, ce altădată,
cald le-am cercetat cântând,
numai cântecul va merge
fără mine, în curând.
2. Fără mine, se va duce
numai gândul meu curat,
pentru tot ce nu se pierde,
către tot ce-i neuitat.
Pentru tot ce nu se schimbă
veşnic legământ să las
trupul mi s-a dus... dar duhul
e cu dragostea rămas.
I: Cântările Harului, volumul 2, cântarea 291.
Autor text: Traian Dorz