1. Câte rădăcini ascunse
cresc şi luptă sub pământ
tot atâtea crengi văzute
roditoare-n aer sunt.
Fiecare rădăcină
creşte creanga ei în sus
cât e rădăcina bună,
bun e rodu-n ram adus.

2. Când se uscă rădăcina,
uscă-se şi creanga ei,
cât de trişti şi de netrebnici
zac mulţi pomi odată grei!
Câte-s sub pământ, cu câte
sunt sub cer, în veci sunt neam
Când slăbeşte-o rădăcină
se mai vestejește-un ram.

3. Câte-mpărtăşiri curate
ai cu Domnul în ascuns,
rod atâta arăta-vei
în al faptelor răspuns.
Rădăcinile iubirii
şi-a credinţei când te ţin,
rodul milei şi-ascultării
creşte-mbelşugat şi plin.

4. Rădăcina rugăciunii
când se uscă, în curând
tot ce-aveai curat şi vrednic
vestejeşte rând pe rând.
Sfinte rădăcini ascunse,
creşteţi-ne sănătos.
toate crengile s-aplece
rod de aur lui Hristos.

I: Cântările Harului, volumul 2, cântarea 355.
Autor text: Traian Dorz.