1. Cum pot să cer ca alţii
să-mi ţină sfatul bun,
când mai întâi eu însumi
nu fac aşa cum spun?
Cum aş putea credinţă
la alţii să le cer,
când eu trăiesc în lume
aşa cum n-ar fi cer?

2. Cum pot să pun pe alţii
la post şi rugăciuni,
iar eu trăind desfrâul
să merg cu cei nebuni?
Să cer ca ei s-asculte,
iar eu să fac ce vreu,
cum oare, nu mă vede
pe mine Dumnezeu?

3. O, cum privesc la mine
cei ce m-aud grăind,
când una spun la alţii
şi alta fac trăind?
Trezeşte-mă, o, Doamne
să nu mă-nşel, să pier,
ci-ntâi să fac eu însumi
ce altora le cer.

I: Cântările Harului, volumul 2, cântarea 323.
Autor text: Traian Dorz