1. Dintre sute de dorinţe
ce-ţi frământă gândul,
câte-avea-vor împlinire,
trupu-nfăşurându-l?
Dintre mii de planuri bune,
făurite-n minte,
câte care pot străbate
calea spre-nainte?

2. Dintre luptele trăite,
câte-au fost curate?
Câte-au fost de adevărul
veşnic luminate?
Dintre lucrurile care
ţi-au robit fiinţa,
câte mai păstrezi şi câte
ţi-au sporit credinţa?

3. Cercetează-te cât încă
ai lumină-n sfeşnic
şi-ţi predă viaţa-ntreagă
Domnului Cel Veşnic.
Pentru tine, pe Golgota,
ţi-a deschis o cale
să te ducă-n fericirea
'mpărăției Sale.

I: Cântările Harului, volumul 2, cântarea 322.