1. De ce n-ai mulţumire
În inimă nicicând?
Fiindcă mulţumirea
O dobândeşiti iertând.
De ce n-ai bucurie
De tot ce-ai strâns trăind?
Fiindcă bucuria
O afli dăruind.

2. De ce n-ai fericire
În suflet, ci venin?
Fiindcă de Cuvântul
Vieții ești străin.
De ce tânjeşte-n tine
Mereu ceva ascuns?
Fiindcă la chemarea
Căinţei n-ai răspuns.

3. Şi n-o să ai odihnă,
Ci zbucium dureros,
Căci pacea şi odihna
Sunt numai în Hristos.
Atunci doar vei cunoaşte
Al vieţii har divin,
Hristos va fi în tine
Și tu-n Hristos deplin.

I: Cântările Harului, volumul 3, cântarea 299.
Autor text: Traian Dorz.