1. Cu soarele în suflet şi-n privire,
Să faci lucrarea sfânt-a-nţelepciunii,
/: Și pânza nopţii de nelegiuire
S-o tai deplin cu sabia luminii. :/

2. Căci numai cel ce răspândeşte soare,
Prin toată vorba sa, prin orice faptă,
/: Lui Dumnezeu I-aduce închinare,
Și pentru oameni taie cale dreaptă. :/

3. El poate ca să guste fericirea
Dumnezeieştilor făgăduinţe,
/: Și numa-n el îşi află loc iubirea
Și harul sfânt al sfintelor fiinţe. :/

4. Cu soarele în suflet şi pe faţă.
Să 'nalţi stindardu-mpărăţiei sfinte.
/: Și din Cuvântul veşnic tu învaţă
Lumina voii Sfântului Părinte. :/

I: Cântările Harului, volumul 2, cântarea 76.