1. Cine-Ți ştie calea lină,
De viaţă şi lumină,
/: Fericit pe veci va fi,
Doamne, pe ea de-o păşi! :/

2. Cine-Ți ştie-a Ta iubire,
Veşnic rai de fericire,
/: Ceru-ntreg îl va avea,
Loc în suflet de-i va da. :/

3. Cine-Ți ştie-a Ta cântare,
De odihnă dătătoare,
/: Liniştit va fi deplin,
În furtunile ce vin. :/

4. Cine-Ți ştie sfânta Carte,
De Iumină-avea-va parte,
/: Traiul său de-l va-ndrepta,
După cele scrise-n ea. :/

5. Cine-Ți ştie dulcea Lege,
Fericire va culege,
/: De-o primi adânc în el,
Duhul ei şi sfântu-i fel. :/

6. Căci acela care ştie,
Și-mplineşte-n curăţie,
/: Fericit e pe pământ,
Fericit şi-n cerul sfânt! :/

I: Cântările Harului, volumul 2, cântarea 198.