1. Ia aminte Doamne,
Starea grea prin care
Cu-apăsare-n suflet,
Trecem fiecare,
/: Mai cu greu ca niciodată,
Trecem fiecare. :/

2. Locul nostru-i neagră
Noapte fără lună,
GânduriIe-s biete
Păsări în furtună;
/: Obosite şi-aruncate
Păsări în furtună! :/

3. Duhul nostru-i zbucium,
Doru-i nerăbdare;
Rugăciunea noastră-i
Teamă şi-ntrebare;
/: Arzătoare şi-ndelungă
Teamă şi-ntrebare! :/

4. Nu mai vrei Tu oare
Jertfele dorite,
Rodul muncii noastre,
Feţele iubite,
/: De nu-ntorci şi nu mai mângâi
Feţele iubite? :/

5. Plugul rugineşte,
HarfeIe-s sfărmate,
Săbiile-s frânte
Căile uitate;
/: Plâng atât de dragi
Odată căile uitate! :/

6. Cât de mulţi fac răul,
Ce puţini fac bine;
Cât de mult e lucrul,
Braţe ce puţine.
/: Şi Tu totuşi Iaşi legate
Braţele puţine! :/

7. Anii noştri zboară,
Trupul se destramă,
Viaţa ni se duce,
Slujba Ta ne cheamă.
/: Mai adânc ca niciodată,
Slujba Ta ne cheamă! :/

8. Ce măreţe gânduri,
Ce dorinţi slăvite,
Ce lucrări şi toate-s
Doruri ne-mplinite;
/: Fericite şi frumoase
Doruri ne-mplinite! :/

9. Ia aminte Doamne,
LacrimiIe-amare,
Gândurile scumpe,
Dorul de Lucrare;
/. Și-mplineşte tot ce-Ți cere
Dorul de Lucrare! :/

10. Ia aminte Doamne,
Lunga noastră jale,
C-aşteptăm răspunsul
Izbăvirii TaIe;
/: Bucuria și lumina izbăvirii Tale! :/

I: Cântările Harului, volumul 1, cântarea 331.
Autor text: Traian Dorz.