x
Strofă 1
O, zilele prind aripi, Ori bune-au fost, ori rele, /: Și merg să spună-n ceruri, Cum te-ai purtat cu ele. :/
Strofă 2
Iluzii sau cătuşe, Le cad când vine seara, /: Se duc numai cu vina, Sau numai cu comoara. :/
Strofă 3
De fiecare dată, Mai singură pe ape, /: Lumina lor apune, Aproape mai aproape. :/
Strofă 4
Iar ultima-ţi rămâne, Fără apus şi stele, /: Ca să te ia la toate, Să te-ntâlneşti cu ele. :/
Strofă 5
Ferice-atunci de-aceia, Ce-n pace pot să moară, /: Ce zilele-i aşteaptă, În cer ca o comoară! :/
1. O, zilele prind aripi,
Ori bune-au fost, ori rele,
/: Și merg să spună-n ceruri,
Cum te-ai purtat cu ele. :/
2. Iluzii sau cătuşe,
Le cad când vine seara,
/: Se duc numai cu vina,
Sau numai cu comoara. :/
3. De fiecare dată,
Mai singură pe ape,
/: Lumina lor apune,
Aproape mai aproape. :/
4. Iar ultima-ţi rămâne,
Fără apus şi stele,
/: Ca să te ia la toate,
Să te-ntâlneşti cu ele. :/
5. Ferice-atunci de-aceia,
Ce-n pace pot să moară,
/: Ce zilele-i aşteaptă,
În cer ca o comoară! :/
I: Cântarile Harului, volumul 2, cântarea 161.
Autor text: Traian Dorz.