1. Ca un ascuns mărgăritar
E-al mântuirii mare dar,
/: Ferice sufletul acel
Ce l-a primit și-l are-n el. :/

2. Ca un tezaur de mult preț
E-al mântuirii dar măreț,
/: Ferice-acel ce l-a găsit
Și-l va păstra pân-la sfârșit! :/

3. Ca un izvor curat și plin
E-al mântuirii dar divin,
/: Ferice-acel ce l-a aflat,
Ce bea din el cu-adevărat. :/

4. Ca mirul cel cu bun miros
E-al mântuirii dar frumos,
/: Ferice-acel ce-l va păstra,
Împrăștiind mireasma sa. :/

5. O, suflet drag, de n-ai primit
Al mântuirii dar slăvit
/: Dă tot ce ai s-o poți avea,
Că nu-i nimic mai scump ca ea. :/

I: Cântarile Harului, volumul 1, cântarea 299.
Autor text: Traian Dorz.