1. Suind din nou pe-un vechi urcuş,
Port jertfe noi spre-un vechi altar,
Cu rane noi de vechi cătuşi,
'Nalţ încă-un stâlp pe-un sfânt hotar!

R1: Eben-Ezer! - Ajuns aici,
Privesc tot lungul drum trecut,
Ce paşi mărunţi, ce urme mici,
Ce-a trebuit şi ce-am făcut!

2. Gândesc cu sufletul durut,
La anii ce i-am risipit,
Cât am trăit din ce-am ştiut?
Cât am știut din ce-am trăit!

R2: Cât am gândit din ce făceam?
Cât am făcut din ce-am gândit?
Cât am iubit din ce aveam,
Cât am avut din ce-am iubit? ...

3. Cât am trăit din ce-am crezut,
Cât am crezut din ce-am trăit?
Cât am vorbit din ce-am făcut,
Cât am făcut din ce-am vorbit?

R3: La stâlpul meu de greu hotar,
Cad azi cu fruntea la pământ,
Nu-n cântec pun, ci-n plâns amar,
Isuse noul legământ!

4. Şi-aş vrea de-acum pân-la sfârşit,
Prin harul Tău dumnezeiesc,
Să pot trăi tot ce-am vorbit,
Să pot vorbi tot ce trăiesc!

I: Cântările Harului, volumul 1, cântarea 292.
Autor text: Traian Dorz.