1. Zidul casei mele
Vreau întâi a-l drege,
Să nu intre fiara
Cea fărădelege;
/: Mieluşeii să-i sfâşie,
Fiara fără lege! :/

2. Dup-aceea braţu-mi
Altora s-ajute,
Să ridice ziduri Sparte şi căzute;
/: Cu blândeţe să ridice
Ziduri greu căzute! :/

3. Grija cea dintâie,
Dorul ce mă poartă.
E s-alung păcatul,
Când îmi bate-n poartă;
/: Să-I cunosc şi-apoi să-l birui,
Când îmi bate-n poartă. :/

4. Ca să pot în juru-mi
Priveghea cu teamă,
Sufletele care
Uită să ia seamă;
/: Pe cărarea mântuirii,
Când nu bagă seamă! :/

5. Să nu-nvăţ pe nimeni
Numai cu vorbirea,
Ci prin viaţa-mi nouă
Să duc mântuirea;
/: Prin trăirea-nvăţăturii,
Să duc mântuirea! :/

6. Doamne, Domnul milei,
Dă-mi un duh cucernic,
Cauza cea sfântă,
S-o vestesc puternic;
/: Dintr-o inimă curată,
S-o vestesc puternic! :/

7: Să Te-ncrezi în mine,
Pururea prin lume,
Fruntea mea să poarte,
Scris Slăvitu-Ți Nume,
/: Prin lumină să-Ți înalțe
Dulcele Tău Nume. :/

I: Cântările Harului, volumul 1, cântarea 245.
”... Preoții au lucrat fiecarea înaintea casei lui.”
Neemia 3:28.