1. Zdrobit şi frânt la Tine vin
Mântuitorul meu,
/: Tu vezi c-al şarpelui venin
M-a copleşit din greu. :/

R: Doamne, Doamne
Mila Ta o cer.

2. Tu vezi că nici nu am cuvânt,
Spre mine să Te chem,
/: Ci-ntins cu faţa Ia pământ,
Mă frâng, şi plâng, și gem! :/

3. Vezi cum din sufletu-mi rănit
Puterea mi s-a smult,
/: Și-al remuşcării foc cumplit
Mă arde-adânc şi mult. :/

4. Tu vezi... şi-n îndurarea Ta
Ridică-mă din nou,
/: Căci numai Tu-mi poţi asculta
Al plânsului ecou. :/

5. Tu singur poţi ca să-mi redai
Al vindecării har,
/: Și-n pacea dulcelui Tău rai
Să mă ridici, Tu, iar! ... :/

I: Cântările Harului, volumul 2, cântarea 8.