1. O, vindecă-mi ochiul credinţei Isus,
Să poată privi strălucirea,
/: Din ceru-adevărului fără apus,
În care domneşte iubirea! :/

2. Mai limpede fă-mi-l în vremea de-acum,
Să-Ți pot recunoaşte Fiinţa,
/: Să pot ocoli orice piedică-n drum,
Ce-o pune-n ascuns necredinţa. :/

3. Când somnul vrăjmaş, mă păndeşte şi-ar vrea
Adânc să pătrundă în mine,
/: Alungă-l Isuse din inima mea,
Și ochiul mai treaz Tu mi-l ţine! :/

4. Topeşte-mă-n focul preasfintei iubiri.
Ca ochiul credinţei să poată
/: Păstra necurmat şi fierbinte-n priviri,
Fiinţa-Ți în har îmbrăcată! :/

I: Cântările Harului - volumul 1, cântarea 197.