1. Să-mi dai o minte sănătoasă,
Părinte-Ți cer cu stăruinţă,
Ca voia Ta cea luminoasă,
S-o înţeleg cu uşurinţă.

R1: Să-mi dai puteri şi har mai mare
Să pot urma întotdeauna,
A adevărului cărare,
Să nu mai pot urma minciuna!

2. Să-mi dai iubire mai fierbinte,
De Cer, de fraţi s-alerg ca vântul
Spre Ținta ce mi-ai pus 'nainte,
Să nu mai pot iubi pământul!

R2: Să-mi dai prin Duhul Sfânt dorinţă,
S-ascult Cuvântul care-L sameni,
Și-apoi trăindu-l cu credinţă,
Să nu mai pot s-ascult de oameni!

3. Să-mi dai oricând statornicie,
În lupta sfântă şi curată,
Și biruind cu bărbăţie,
Să nu mai pot cădea vreodată!

R3: C-atuncea pot s-ascult de Tine
Călcând pe urma voii Tale,
Când nu ascult de voci străine,
Când nu păşesc pe altă cale!

4. Şi-atunci primesc din plin iubire,
Când nu iubesc a lumii viaţă,
Pe-aripi de har şi fericire,
Zoresc spre alba Dimineață.

I: Cantarile Harului - volumul 1, numărul 156.