Pe malurile râului, ce curgea în Babilon
Stăteau în vremea veche, evreii duși ca robi
Plângeau când gândul lor se îndreaptă către Sion
Locașu-n care odată înălțau spre cer cântări
Sălcile bătrâne ce spre apă se apleca
Își puse a' lor Harfe în timp ce se odihnea
Biruitorilor cereau, ca Sfintele cântări
Să fie iar cântate și acolo în țara lor.
Ierusalime, Ierusalime ah mie dor, mie dor de Tine
Ierusalime, Ierusalime când voi intra din nou în Tine.
Să cântăm cântările Domnului Dumnezeu
Pe un pământ în care cu toți străin suntem
Cum să cântăm cântările, acelui care ne-a creat
Pe un pământ în care, Domnul e uitat
Ierusalime dreapta mea, să-și uite slujba ei
Să se lipească limba mea pe cerul gurii ei
De nu voi aminti de Tine și de Sfântul legământ
Nu-i nici un loc ca în Tine pe acest pământ.
Pe malurile râurilor, care curg prin Babilon
Adesea aste-n lume suntem priviți ca robi
Din robia neagră Domnul Isus ne-a scăpat
Și spre cetatea Sfântă, noi mergem neîncetat
Lăsând în urma noastră, cântările de jale
Privind cu ochi țintă, spre mare sărbătoare
Când vom intra atunci pe porți, în cetatea Sfântă
Acolo unde-n veci de veci, Lui Dumnezeu se cântă.
Ierusalime oraș dorit, unde Domnul e slăvit
Ierusalime noi vom cânta în cor
Cântarea minunată pentru Regele regilor
/: Îți mulțumim că ne-ai salvat și haine albe Tu ne-ai dat
Să stăm mereu în fața Ta, Isuse
Sărbătoare-n veci va fi, căci Tu veșnic vei domni
Prezența Ta ne va uni, Isuse :/