1. Fericiţi călători,
Către Țara de Sus,
Ne-a făcut, drag Isus,
Harul Tău de nespus.
Ne-ai întins crucea Ta,
Ca o punte spre rai.
Liniştiţi să păşim,
Spre limanul ce-l ştim,
Pregătit să ni-l dai.

2. Luminaţi pe deplin,
De eternul Cuvânt,
'naintăm pe pământ,
Spre Sionul preasfânt.
Ne-ai 'nălţat crucea Ta,
Ca un soare pe cer.
Raza ei, necurmat,
Ne-a condus şi'ndemnat,
Prin furtună și ger.

3. Biruind, 'naintăm,
De primejdii păziţi,
În nădejde-ntăriţi,
Călători fericiţi.
Ne-ai trimis crucea Ta,
Ca un scut de granit.
Când vrăjmaşu-ncerca:
Cu ispite-a-mproşca,
Jertfa Ta ne-a păzit.

I: Cântările Harului, volumul 2, cântarea 294.