1. Să crezi adânc în Dumnezeu cel veşnic,
Și lui Hristos adânc să I te pleci.
/: Că nu-s mai mulţi mântuitori pe lume,
Ci numai El, acum şi-n veci de veci! :/

2. Să crezi adânc din inimă Cuvântul,
Și să-l asculţi prin orice-ar fi să treci.
/: Că-n lume nu-s mai multe adevăruri,
Ci numai El, acum şi-n veci de veci! :/

3. Să crezi adânc iubirii răstignite,
Păcatul tău în lacrimi să-l îneci.
/: Că-n lume nu-s răscumpărări mai multe,
Ci-i una doar, acum şi-n veci de veci! :/

4. Să crezi adânc acestor adevăruri
Și-n ele stând, viaţa să-ţi petreci,
/: Că-n lume nu-i decât o mântuire,
O ai sau nu, acum şi-n veci de veci. :/

5. Să crezi adânc, credinţa să-ţi învie,
Spre-un veşnic rod a taIe-ntinderi seci.
/: C-o viaţă doar şi-un suflet ai pe lume,
Le scapi sau nu, acum şi-n veci de veci! :/

I: Cântările Harului, volumul 2, cântarea 332.
Autor text: Traian Dorz.