1. Fericit cel care-şi ţine,
O, Isuse, o, Isuse!
Calea dreaptă către Tine,
O, Isuse, o, Isuse!
Mintea-i se luminează,
Faţa-i se-nseninează.
Inima i se sfinţeşte
Și iubirea-i creşte, creşte!

2. Fericit cel care-şi are,
O, Isuse, o Isuse!
Sufletul în Tine tare,
O, Isuse, o, Isuse!
Nu e val şi nici furtună,
Râvna lui să i-o răpună.
Orice greu el biruieşte,
Și credința-i crește, crește!

3. Fericit cei care-şi duce,
O, Isuse, o, Isuse!
Fără murmur sfânta-i cruce,
O, Isuse, o, Isuse!
Viaţa e mai roditoare,
Bucuria-i tot mai mare.
Pacea Ta-i se-nnoieşte
Și nădejdea-i creşte, creşte!

4. Cel ce-şi are viaţa toată,
O, Isuse, o, Isuse!
În Fiinţa-Ți minunată,
O, Isuse, o, Isuse!
Fericit este-n lumină,
Și-are sărbătoare plină.
Căci în Tine, el îşi are,
Ale vieții lui izvoare!

I: Cântările Harului, volumul 2, cântarea 349.