1. Sfânt cuptor al suferinţei,
Ce mă arzi, fără să pier,
/: Aripi noi dai tu credinţei,
Să mă 'nalţe către Cer :/

2. Iar din lutul ce-nfăşoară
Viaţa sufletului meu,
/: Tu faci zilnic să răsară
Chipul sfânt din Dumnezeu :/

3. Îmi ţeşi haine din lumina
Veşnicei neprihăniri,
/: Curăţindu-mi toată tina,
Omeneştei mele firi :/

4. Sfânt cuptor de suferinţă
Tu de Domnu-ai fost sfinţit,
/: Când pe cruce-a Lui Fiinţă,
Pentru mine S-a jertfit. /

5. Mă sfinţeşte totdeauna
O, cerescule cuptor,
/: Ca să pot primi cununa
La sfârşit, biruitor :/

I: A doua cântare primită din partea Domnului, în celula 151a securitatea din Cluj, în luna august 1959. In dimineaţa aceea am meditat la cap. 3 din cartea lui Daniel.