Cine mi-a adus lumina
Mântuirii minunate,
Și mi-a-mbogățit viața
Cu comori nemăsurate?
Numai Tu, numai Tu
Numai Tu, Isuse, Doamne,
Numai Tu.
Cine crește-n mine, zilnic,
Focul dragostei divine?
Cine, necurmat, mă suie
De la bine spre mai bine?
Cine-mi dă tării în lupta
Preacurată a credinței.
Cine mi-a sădit în suflet
Prietenia cu toți sfinții?
Cine mi-a gătit eternă
Patrie preafericită,
Unde nu-s dureri, nici lupte,
Nici iubire mărginită?
Cine-n veacuri fără număr
Cu cântări în sărbătoare,
O să poarte-a mea ființă
Dintr-un soare în alt soare?
Tu, prea scumpul meu Isuse,
În adânca-Ți bunătate,
Și-n iubirea-Ți fără margini,
Mi-ai gătit aceste toate.