Alegerea eterna neconditionata - partea C
Alegerea eterna neconditionata - partea C - Cine sunt alesi
Cine sunt cei alesi?
Este adevarat ca Dumnezeu are un popor. In vremea Vechiului Testament, poporul a fost Israel, de fapt, putem spune, bazat pe Romani 9, ca nici chiar tot Israel n-a fost \"cei alesi\" dintre Israel, ci numai cei credinciosi fata de legamant. (9.6). Ne vom uita mai amananutit la Romani 9-11 mai tarziu, dar este adevarat ca tot Israelul a fost binecuvantat (1 Corinteni 10.1-11), dar nu toti Israelitii au fost mantuiti. Acele pasaje de la ideea intai de mai sus din Vechiul Testament nu ajuta, nu sprijina calvinismul.
Nici acele versete, de la ideea intai de mai sus, din Noul Testament – Matei 11.27; 22.14; 24.22, 24, 31; Luca 18.7; Romani 8.28-30, 33; 11.28; Coloseni 3.12; 1 Tesaloniceni 5.9; Tit 1.1; 1 Petru 1.1-2; 2.8-9; Apocalipsa 17.14. Faptul ca Dumnezeu are un grup numit \"cei alesi\" nu inseamna ca sunt hotarati in modul in care calvinistii spun ca Dumnezeu i-a hotarat. Trebuie sa studiem contextul fiecarui pasaj.
Matei 11.27. Am vazut deja ca harul lui Dumnezeu li s-a aratat tuturor oamenilor (Tit 2.11; BOR). Toti pot sti despre rastignirea lui Isus si moartea Lui pentru toata lumea (1 Ioan 2.2) si Isus vrea ca toti sa fie mantuiti (1 Timotei 2.4; 1 Petru 3.9). Observati un pasaj paralel cu Matei 11.27 – Ioan 5.21. Pasajele sunt asemanatoare si in contextul Ioan 5, citim versetele 39-40. Ei au respins marturia lui Ioan (5.32-35), au respins lucrurile lui Isus (5.36), au respins marturia Tatalui si Scripturile (5.37-40), au respins dragostea lui Dumnezeu (5.42) si au respins marturia lui Moise (5.46 s.u.). Este evident ca iudeii aveau libertatea de a veni la Isus, de a fi binecuvantati de catre El dar nu vroiau. Deja, vedem ca omul are ceva de facut pentru a fi mantuit!
Desi denumirea \"cei chemati\" sau \"cei alesi\" sau \"chemarea\" si \"alegerea\" se aplica credinciosilor, nu da suport doctrinei calvinste a alegerii eterne neconditionate.
Pe de alta parte, asa cum arata Shank (Elect, pag. 198), aceste pasaje \"reflecta pur si simplu faptul ca cei care raspund afirmativ la chemarea universala se fac, intr-un sens particular, \'cei alesi’.
In mod asemanator, cei in care se realizeaza scopul universal al alegerii lui Dumnezeu se numesc \'cei alesi’ in contrast cu restul lumii.\"
EFESENI 1.3-14:
Din cauza faptului ca Efeseni 1.3-14 este folosit atat de des de catre calvinisti, sa ne uitam la acest pasaj mai amanuntit. O intelegere a Efeseni 1.3-14 ne va ajuta sa intelegem doctrina biblica despre alegere si predestinare. Mai intai, sa citim tot pasajul...
Mai intai, vedem ca Isus este accentuarea, focalizarea pasajului. Am numarat unsprezece referinte la Isus, fie la nume, la pronume sau la sangele Lui. Fara indoiala si nimeni nu respinge acest fapt – Isus este \"Cel Ales\" (Matei 12.18). \"...alegerea oamenilor este cuprinsa numai in Cristos; in afara lui Cristos nu este o alegere a nimanui\" (Shank, 27). (1 Petru 2.4; vezi si 1 Petru 1.20).
In al doilea rand, observati cat de des foloseste Pavel in Efeseni 1, prepozitia \"in\" (opt ori) sau \"prin\" (2 ori). Toate binecuvantarile (incluzand \"alegerea\") sunt in Cristos. Deci, Isus este temelia alegerii. Alegerea este de Cristos si de cei in Cristos. Miezul lucrarii lui Cristos in rascumparare este ispasirea sau impacarea omului cu Dumnezeu, un lucru pe care l-a facut pe cruce. Isus a platit pretul pacatului pentru fiecare om, pentru a baga pe fiecare om in cadrul sangelui Lui care mantuieste (1 Ioan 2.2; Evrei 2.9).
Stim ca nu toti sunt si nu vor fi mantuiti (Matei 7.13-14). \"Scopul ispasirii n-a fost pentru a furniza o temelie pe care Dumnezeu va mantui oameni, ci mai degraba pe care El poate mantui pe oameni (Romani 3.25, 26)\" (Shank, 37). Deci, doctrina pe care o putem trage este, in cuvintele lui Shank, foarte bine exprimata: \"Alegerea spre mantuire este corporativa si cuprinde pe oameni numai in identificare si asociere cu trupul ales\" (pag. 48).
Cu alte cuvinte, Cristos a ales trupul (fiind Biserica Lui – Efeseni 1.22-23) – trupul este cel ales. Fiecare om este ales numai cand este in trup – in identificare si asociere cu Biserica.
Efeseni 5.27. Biserica este trupul ales. Si, fiecare om care implineste conditiile pentru a fi in Biserica, dupa aceea, este un ales. (Coloseni 1.23). Aici, vedem ca alegerea este particulara dar si conditionata! (O lectie viitoare).
Romani 11, in loc de a fi un text care preda doctrina alegerii eterne neconditionate, de fapt ne arata ca mantuirea sub Vechiul Testament a fost atat corporativa cat si conditionata d.p.d.v. al unui individ, mai ales in versetele 19-22. Nu fiecare israelit a fost mantuit, dar un om n-a fost mantuit in afara Israelului. La fel, asa cum vom vedea, nu fiecare crestin va fi mantuit (daca nu ramane credincios) dar un om nu este mantuit in afara Bisericii. O alta teza poate fi sustinuta: \"ispasirea este folositoare pentru toti oamenii potential, pentru nimeni neconditional, si pentru Israelul lui Dumnezeu [Biserica, p.h.] eficace\" (Shank, 86). Ne vom intoarce la teza aceasta cand vom studia despre ispasirea limitata. De fapt, Romani 9.30-11.36 ne arata clar ca Romani 9 nu invata aceasta doctrina.
Ideea a doua a lui Steele et. al este: Alegerea nu este bazata pe raspunsuri prevazute (Calvinistilor le place sa spuna ca faptele bune sunt \"rezultatul\" nu \"cauza\" alegerii lui Dumnezeu): Dumnezeu este cel care a ales: Marcu 13.20. Dumnezeu a ales inainte de intemeierea lumii: Efeseni 1.4; 2 Tesaloniceni 2.13; 2 Timotei 1.9; Apocalipsa 13.8; 17.8.
A cita pasaje care mentioneaza un grup pe numele de \"cei alesi\" nu dovedeste nimic (cum ar fi Marcu 13.20). Am vazut deja din Efeseni 1.4 (versetele 3-14) ca Dumnezeu a ales, de fapt, pe cei in Cristos si vedem printr-un studiu al Noului Testament ca sunt conditii pentru a intra in Cristos – nu bazat pe fapte meritorii, ci bazat pe ascultarea credintei la cuvantul Domnului. (2 Tesaloniceni 2.13-14). Observati aici ca chemarea nu este particulara, ci universala. \"Sfintirea Duhului\" se afla in trupul ales – in Biserica (vedeti din nou Efeseni 5.27). Suntem alesi sa credem in Evanghelie; cand ascultam in credinta la Evanghelie, primim slava Domnului. Nu e greu de inteles.
Observati teza noastra dovedita din pasajul \"lor\" – 2 Timotei 1.9-10. Ceea ce spune Pavel aici este asemanator cu ceea ce a spus in Tit 2.11, faptul ca harul lui Dumnezeu s-a aratat tuturor oamenilor. Chemarea Evangheliei este pentru urechile tuturor oamenilor, dar numai putini raspund la Evanghelie – binecuvantarile sunt conditionate.
Calvinstii mai spun: Dumnezeu a ales anumiti indivizi particulari: Apocalipsa 13.8; 17.8. Dumnezeu a ales, nu pe baza unui merit prevazut nici a unor fapte bune: Romani 9.11-13, 16; 10.20; 1 Corinteni 1.27-29; 2 Timotei 1.9. Faptele bune sunt rezultatul, nu temelia (motivul) predestinarii: Efeseni 2.10; Ioan 15.16. Dumnezeu a ales, nu pe baza unei credinte prevazute.
Daca Dumnezeu stia inainte de intemeierea lumii pe cei care vor fi mantuiti si pe cei care vor fi pierduti nu inseamna ca Dumnezeu a ales indiferent de raspunsul omului respectiv pe cei care vor fi in cer si pe cei care vor fi in iad. Prestiinta nu implica ascultarea sau neascultarea fortata! Dumnezeu a ales trupul care va fi ales – Biserica si Dumnezeu a ales trasaturile celor care vor fi bagati in trupul ales (conditiile mantuirii si roadele Duhului Sfant) si oricine (chemarea este universala) va implini conditiile, va fi adaugat la trupul ales (Biserica lui Cristos).
Cine sunt cei alesi?
Este adevarat ca Dumnezeu are un popor. In vremea Vechiului Testament, poporul a fost Israel, de fapt, putem spune, bazat pe Romani 9, ca nici chiar tot Israel n-a fost \"cei alesi\" dintre Israel, ci numai cei credinciosi fata de legamant. (9.6). Ne vom uita mai amananutit la Romani 9-11 mai tarziu, dar este adevarat ca tot Israelul a fost binecuvantat (1 Corinteni 10.1-11), dar nu toti Israelitii au fost mantuiti. Acele pasaje de la ideea intai de mai sus din Vechiul Testament nu ajuta, nu sprijina calvinismul.
Nici acele versete, de la ideea intai de mai sus, din Noul Testament – Matei 11.27; 22.14; 24.22, 24, 31; Luca 18.7; Romani 8.28-30, 33; 11.28; Coloseni 3.12; 1 Tesaloniceni 5.9; Tit 1.1; 1 Petru 1.1-2; 2.8-9; Apocalipsa 17.14. Faptul ca Dumnezeu are un grup numit \"cei alesi\" nu inseamna ca sunt hotarati in modul in care calvinistii spun ca Dumnezeu i-a hotarat. Trebuie sa studiem contextul fiecarui pasaj.
Matei 11.27. Am vazut deja ca harul lui Dumnezeu li s-a aratat tuturor oamenilor (Tit 2.11; BOR). Toti pot sti despre rastignirea lui Isus si moartea Lui pentru toata lumea (1 Ioan 2.2) si Isus vrea ca toti sa fie mantuiti (1 Timotei 2.4; 1 Petru 3.9). Observati un pasaj paralel cu Matei 11.27 – Ioan 5.21. Pasajele sunt asemanatoare si in contextul Ioan 5, citim versetele 39-40. Ei au respins marturia lui Ioan (5.32-35), au respins lucrurile lui Isus (5.36), au respins marturia Tatalui si Scripturile (5.37-40), au respins dragostea lui Dumnezeu (5.42) si au respins marturia lui Moise (5.46 s.u.). Este evident ca iudeii aveau libertatea de a veni la Isus, de a fi binecuvantati de catre El dar nu vroiau. Deja, vedem ca omul are ceva de facut pentru a fi mantuit!
Desi denumirea \"cei chemati\" sau \"cei alesi\" sau \"chemarea\" si \"alegerea\" se aplica credinciosilor, nu da suport doctrinei calvinste a alegerii eterne neconditionate.
Pe de alta parte, asa cum arata Shank (Elect, pag. 198), aceste pasaje \"reflecta pur si simplu faptul ca cei care raspund afirmativ la chemarea universala se fac, intr-un sens particular, \'cei alesi’.
In mod asemanator, cei in care se realizeaza scopul universal al alegerii lui Dumnezeu se numesc \'cei alesi’ in contrast cu restul lumii.\"
EFESENI 1.3-14:
Din cauza faptului ca Efeseni 1.3-14 este folosit atat de des de catre calvinisti, sa ne uitam la acest pasaj mai amanuntit. O intelegere a Efeseni 1.3-14 ne va ajuta sa intelegem doctrina biblica despre alegere si predestinare. Mai intai, sa citim tot pasajul...
Mai intai, vedem ca Isus este accentuarea, focalizarea pasajului. Am numarat unsprezece referinte la Isus, fie la nume, la pronume sau la sangele Lui. Fara indoiala si nimeni nu respinge acest fapt – Isus este \"Cel Ales\" (Matei 12.18). \"...alegerea oamenilor este cuprinsa numai in Cristos; in afara lui Cristos nu este o alegere a nimanui\" (Shank, 27). (1 Petru 2.4; vezi si 1 Petru 1.20).
In al doilea rand, observati cat de des foloseste Pavel in Efeseni 1, prepozitia \"in\" (opt ori) sau \"prin\" (2 ori). Toate binecuvantarile (incluzand \"alegerea\") sunt in Cristos. Deci, Isus este temelia alegerii. Alegerea este de Cristos si de cei in Cristos. Miezul lucrarii lui Cristos in rascumparare este ispasirea sau impacarea omului cu Dumnezeu, un lucru pe care l-a facut pe cruce. Isus a platit pretul pacatului pentru fiecare om, pentru a baga pe fiecare om in cadrul sangelui Lui care mantuieste (1 Ioan 2.2; Evrei 2.9).
Stim ca nu toti sunt si nu vor fi mantuiti (Matei 7.13-14). \"Scopul ispasirii n-a fost pentru a furniza o temelie pe care Dumnezeu va mantui oameni, ci mai degraba pe care El poate mantui pe oameni (Romani 3.25, 26)\" (Shank, 37). Deci, doctrina pe care o putem trage este, in cuvintele lui Shank, foarte bine exprimata: \"Alegerea spre mantuire este corporativa si cuprinde pe oameni numai in identificare si asociere cu trupul ales\" (pag. 48).
Cu alte cuvinte, Cristos a ales trupul (fiind Biserica Lui – Efeseni 1.22-23) – trupul este cel ales. Fiecare om este ales numai cand este in trup – in identificare si asociere cu Biserica.
Efeseni 5.27. Biserica este trupul ales. Si, fiecare om care implineste conditiile pentru a fi in Biserica, dupa aceea, este un ales. (Coloseni 1.23). Aici, vedem ca alegerea este particulara dar si conditionata! (O lectie viitoare).
Romani 11, in loc de a fi un text care preda doctrina alegerii eterne neconditionate, de fapt ne arata ca mantuirea sub Vechiul Testament a fost atat corporativa cat si conditionata d.p.d.v. al unui individ, mai ales in versetele 19-22. Nu fiecare israelit a fost mantuit, dar un om n-a fost mantuit in afara Israelului. La fel, asa cum vom vedea, nu fiecare crestin va fi mantuit (daca nu ramane credincios) dar un om nu este mantuit in afara Bisericii. O alta teza poate fi sustinuta: \"ispasirea este folositoare pentru toti oamenii potential, pentru nimeni neconditional, si pentru Israelul lui Dumnezeu [Biserica, p.h.] eficace\" (Shank, 86). Ne vom intoarce la teza aceasta cand vom studia despre ispasirea limitata. De fapt, Romani 9.30-11.36 ne arata clar ca Romani 9 nu invata aceasta doctrina.
Ideea a doua a lui Steele et. al este: Alegerea nu este bazata pe raspunsuri prevazute (Calvinistilor le place sa spuna ca faptele bune sunt \"rezultatul\" nu \"cauza\" alegerii lui Dumnezeu): Dumnezeu este cel care a ales: Marcu 13.20. Dumnezeu a ales inainte de intemeierea lumii: Efeseni 1.4; 2 Tesaloniceni 2.13; 2 Timotei 1.9; Apocalipsa 13.8; 17.8.
A cita pasaje care mentioneaza un grup pe numele de \"cei alesi\" nu dovedeste nimic (cum ar fi Marcu 13.20). Am vazut deja din Efeseni 1.4 (versetele 3-14) ca Dumnezeu a ales, de fapt, pe cei in Cristos si vedem printr-un studiu al Noului Testament ca sunt conditii pentru a intra in Cristos – nu bazat pe fapte meritorii, ci bazat pe ascultarea credintei la cuvantul Domnului. (2 Tesaloniceni 2.13-14). Observati aici ca chemarea nu este particulara, ci universala. \"Sfintirea Duhului\" se afla in trupul ales – in Biserica (vedeti din nou Efeseni 5.27). Suntem alesi sa credem in Evanghelie; cand ascultam in credinta la Evanghelie, primim slava Domnului. Nu e greu de inteles.
Observati teza noastra dovedita din pasajul \"lor\" – 2 Timotei 1.9-10. Ceea ce spune Pavel aici este asemanator cu ceea ce a spus in Tit 2.11, faptul ca harul lui Dumnezeu s-a aratat tuturor oamenilor. Chemarea Evangheliei este pentru urechile tuturor oamenilor, dar numai putini raspund la Evanghelie – binecuvantarile sunt conditionate.
Calvinstii mai spun: Dumnezeu a ales anumiti indivizi particulari: Apocalipsa 13.8; 17.8. Dumnezeu a ales, nu pe baza unui merit prevazut nici a unor fapte bune: Romani 9.11-13, 16; 10.20; 1 Corinteni 1.27-29; 2 Timotei 1.9. Faptele bune sunt rezultatul, nu temelia (motivul) predestinarii: Efeseni 2.10; Ioan 15.16. Dumnezeu a ales, nu pe baza unei credinte prevazute.
Daca Dumnezeu stia inainte de intemeierea lumii pe cei care vor fi mantuiti si pe cei care vor fi pierduti nu inseamna ca Dumnezeu a ales indiferent de raspunsul omului respectiv pe cei care vor fi in cer si pe cei care vor fi in iad. Prestiinta nu implica ascultarea sau neascultarea fortata! Dumnezeu a ales trupul care va fi ales – Biserica si Dumnezeu a ales trasaturile celor care vor fi bagati in trupul ales (conditiile mantuirii si roadele Duhului Sfant) si oricine (chemarea este universala) va implini conditiile, va fi adaugat la trupul ales (Biserica lui Cristos).
Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
- Vizualizări: 1622
- Descărcări: 1
- Export PDF: 7
- Gramatical corect
- Fără diacritice
- Conținut incomplet
Opțiuni
