Mergând pe firul istoriei, observăm că prin apariția tiparului, Sfânta Scriptură a devenit disponibilă în limbile multor națiuni. Prin cercetarea ei, oamenii au început să deschidă ochii, obligându-l pe Satan să găsească alte soluții prin care să înșele omul.

Satan a fost obligat să se folosească de Cuvântul Scripturii, pe care l-a așezat în așa fel încât să asigure în continuare bilete ieftine către cer. A adus omului o Evanghelie incompletă prin care a reușit să înșele pe lângă ortodocși și catolici alte mulțimi de oameni. Așa au apărut noi învățături, toate având la bază doctrina iertării păcatelor.

Trebuie să remarcăm că Satan a avut ca obiectiv principal înființarea a cât mai multe mișcări religioase, cu învățături cât mai variate, ca să asigure bilete spre cer cât mai ieftine și astfel să prindă în plasa lui cât mai mulți oameni.

Așa-zisa reformă a lui Luther din secolul XVI a fost o primă mare ofertă, prin care l-a încredințat pe omul ignorant că poate obține mântuirea „doar crezând mental în jertfa Domnului”. Așa că omul nu mai are nevoie de plata indulgențelor, a pomenilor, pentru că a plătit altcineva pentru el, acela fiind Domnul Isus.

Omul a fost înșelat că mântuirea se reduce doar în iertarea păcatelor, aceasta obținându-se gratuit crezând în jertfa de la cruce, fără plata indulgențelor, fără să fie nevoie de faptele credinței.

Cât despre planul lui Dumnezeu de a ne aduce la statura plinătății lui Hristos, la desăvârșire, acesta a fost ținut ascuns de ochii oamenilor.

Apoi, odată cu trecerea timpului, omul a cunoscut tot mai mult Sfânta Scriptură și nu mai putea fi înșelat la fel de ușor, așa că Satan a adăugat alte oferte cu „învățături biblice tot mai diversificate” pe fundamentul cărora s-au format multe alte organizații religioase. Aceste organizații mondiale, având „învățături deosebite” una față de alta, nu au modificat ”doctrina iertării de păcate”, cu care a înșelat lumea. Putem remarca ușor acest lucru dacă vom cerceta mărturisirile lor de credință.

Învățăturile „mai deosebite” care diferențiază o organizație de alta, nu au legătură cu planul lui Dumnezeu care are ca scop ajungerea la statura plinătății lui Hristos.

Planul lui Dumnezeu în care este prevăzut ca toți să ajungem la înălțimea staturii plinătății lui Hristos a rămas bine ascuns în așa fel ca omul să nu poată găsi drumul către desăvârșire. Cine va analiza atent va putea observa ușor că aceste mișcări religioase, răspândite peste tot în lume, au un sistem de organizare instituționalizat având ca țintă doar închinarea, părinții duhovnicești fiind inexistenți. (N-aveţi mai mulţi părinţi; pentru că eu v-am născut în Hristos Isus, prin Evanghelie 1 Corinteni 4:15)

Satan a făcut tot posibilul și a reușit să ascundă bine adevăratul plan al lui Dumnezeu care are ca obiectiv desăvârșirea omului. Datorită acestor „atât de multe învățături confesionale” care ni se aduc, cei mai mulți dintre noi rămân într-o confuzie majoră în privința mântuirii.

Astfel Satan și-a atins scopul, prin multitudinea de „supermarket-uri religioase” răspândite peste tot în lume, care au la bază doar educația religioasă, ținându-l astfel pe om departe de viața reală de ucenicie.

Să ne întrebăm cu sinceritate: Acesta să fie planul lui Dumnezeu? Să plătim indulgențe sau să aducem pomeni sau să păzim o zi? Acesta este scopul lui Dumnezeu? Vrea El să rostim câteva cuvinte într-o altă limbă, să umblăm după minuni sau să rostim numele Yehova și să cercetăm vremurile din urmă?

Cine are ochii deschiși, va vedea că aceste învățături au de fapt ca scop să ne țină departe de adevărata chemare, aceea de a trăi o viață de ucenicie pentru a ajunge la înălțimea staturii plinătății lui Hristos.

Falimentul Evangheliei incomplete

Astăzi putem vedea mulțimi de oameni care spun că în urmă cu zeci de ani au fost „născuți din nou” și cărora nici prin gând nu le trece că trebuie să ajungă la înălțimea staturii plinătății lui Hristos.

Această gravă înșelare care îi va costa viața, se întâmplă pentru că planul de mântuire al lui Dumnezeu pentru ei s-a limitat doar la o formă de evlavie și la iertarea păcatelor.

S-au lăsat înșelați de Satan că viața de creştin „născut din nou” este caracterizată de cădere, pocăință, mărturisire și iarăși cădere în același păcat sau păcate și așa va fi până în clipa morții. Și aceasta se întâmplă pentru că suntem învățați că nu este posibil ca păcatul să fie biruit și la sfârșit ni se va atribui neprihănirea Domnului Isus.

Mulți se roagă lui Dumnezeu pentru a birui un anumit păcat sau mai multe păcate (defăimarea, mânia, vorbele goale... ), iar a doua sau a treia zi, constată că sunt din nou biruiți de ele. Pentru că în viața lor de creştin nu au biruință asupra păcatului (mâniei, lăcomiei... ), nu pot să creadă că ar fi posibil să trăiască o viață asemănătoare cu a Domnului Isus, care să-i ducă la desăvârșirea caracterului lor.

Astfel au ajuns la concluzia că aceasta este adevărata viață a creștinului „născut din nou” care, în cele din urmă, va ajunge în cer, dar nu pe baza a ceea ce a trăit el pe pământ, ci pe baza vieții desăvârșite a Mântuitorului care este trecută în contul său.

Acesta este statutul omului religios, care a predicat, a învățat, a vorbit în limbi, a prorocit, a făcut minuni, a păzit o zi, dar nu a crezut că Dumnezeu îi cere să trăiască o viață de ascultare deplină și de transformare după chipul Domnului.

Însă la sfârșitul vieții va avea o surpriză grozavă. (Mulți Îmi vor zice în ziua aceea: Doamne! N-am prorocit noi în Numele Tău? N-am făcut noi multe minuni în Numele Tău? Atunci le voi spune curat: Niciodată nu v-am cunoscut; depărtați-vă de la Mine, voi toți care lucrați fărădelege. Matei 7:22-23)

Vedem falimentul major la mulțimi de creștini care cred că sunt „născuți din nou” însă atunci când sunt pe patul de moarte, pe ultima sută de metri, aleargă la singura opțiune oferită de Satan, la mila Domnului pentru „iertarea de păcate”. Îi vedem pe mulți cum sunt chinuiți de gândul că nu au trăit în pace cu semenii lor, cu frații lor de credință și îi caută ca să-și ceară iertare de la ei.

Falimentul acestei Evanghelii incomplete care se limitează doar la iertarea de păcate, îi obligă să-și scormonească mintea pentru a căuta păcate care au mai rămas în viața lor, pentru a-și cere iertare Domnului pentru ele, sperând în harul și mila Lui. Aceasta se întâmplă pentru că nu au crezut și nici nu au lucrat pentru a ajunge la înălțimea staturii plinătății lui Hristos.

Însă, trebuie să le amintim că „doctrina ispășirii” oferită de Satan, „a mântuirii care constă doar în iertarea de păcate” are cu ea frica pedepsei, pentru că Scripturile ne cer să fim biruitori asupra păcatului. (Veghează şi întărește ce rămâne, care e pe moarte, căci n-am găsit faptele tale desăvârșite înaintea Dumnezeului Meu. Cel ce va birui, va fi îmbrăcat astfel în haine albe. Nu-i voi șterge nicidecum numele din cartea vieții. Apocalipsa 3:2)

Cine n-a lucrat ca să ajungă la înălțimea staturii lui Hristos va avea această frică până va închide ochii. Cine va accepta această ofertă mincinoasă, nu poate să aibă încredere deplină în ziua judecății.

Doar când ajungem la înălțimea staturii lui Hristos vom avea dragostea Lui, care este desăvârșită și doar această dragoste alungă frica și ne va da deplină încredere în ziua aceea. (Dragostea este desăvîrșită în noi, ca să avem deplină încredere în ziua judecății. În dragoste nu este frică, ci dragostea desăvârșită izgonește frica, pentru că frica are cu ea pedeapsa; şi cine se teme, n-a ajuns desăvârșit în dragoste. 1 Ioan 4:17-18)

Dacă organizația religioasă sau adunarea (gruparea) în care ne aflăm, nu pune în aplicare planul lui Dumnezeu, dacă nu face ucenici și nu îi pune în școala lui Hristos, cu scopul să îi crească pentru a ajunge la înălțimea staturii plinătății Domnului Isus, ci se rezumă doar la obținerea mântuirii prin credința în jertfa de la cruce, această organizație nu este de la Dumnezeu; nu este Trupul lui Hristos.

Trebuie să fugim de o asemenea organizație care promovează proiectul lui Satan cu care a înșelat lumea. Biserica este Trupul lui Hristos și a fost proiectată de Dumnezeu nu pentru a chema oamenii la programe religioase, ci pentru creșterea și desăvârșirea sfinților; aceasta este menirea ei. (El a dat pe unii evangheliști, pe alții păstori şi învățători, pentru desăvârșirea sfinților... până vom ajunge toți... la înălțimea staturii plinătății lui Hristos. Efeseni 4:11-13)

Domnul Isus ne avertizează să cercetăm Sfânta Scriptură pentru a nu ne rătăci de la adevărul lui Dumnezeu cu privire la planul Său, plan care prevede desăvârșirea caracterului nostru. (Fiţi desăvârșiți, după cum şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvârșit. Matei 5:48)

Pentru a nu ne lăsa înșelați de Satan, trebuie să înțelegem că suntem chemați nu doar să fim iertați de păcate, ci și să creștem ca ucenici până vom ajunge la desăvârșirea cerută de statutul de frate al Domnului Isus.

Notă:
Textul de mai sus este preluat din broșura „Transformați după chipul lui Hristos”.
O poți accesa gratuit în format scris și audio.
Pe cuvantcurat. ro poți descoperi și alte scrieri care caută răspuns la întrebările esențiale ale vieții.