„…ce lucru neobișnuit faceți?”  (Matei 5:47)

    În celebra Predică de pe Munte Fiul lui Dumnezeu, pornind de la celebra expresie vechi-testamentală “Ochi pentru ochi, și dinte pentru dinte”, îndeamnă la iubirea vrăjmașilor. El spune: “Iubiți pe vrăjmașii voștri, binecuvântați pe cei ce vă blastămă, … ca să fiți fii ai Tatălui vostru din ceruri; căci El face să răsară soarele Său peste cei răi și peste cei buni, …” În contextul acesta Domnul întreabă: “… dacă îmbrățișați cu dragoste numai pe frații voștri, ce lucru neobișnuit faceți? Oare păgânii nu fac la fel?” Înțelegem din cuvintele Domnului că Dumnezeu se așteaptă de la noi, copii Săi, la lucruri neobișnuite, la un comportament înalt.

   A. Pentru a înțelege care sunt lucrurile deosebite, care este atitudinea diferită pe care o așteaptă Dumnezeu de la copiii Săi, să încercăm mai întâi a identifica lucrurile pe care le urmărește omul în general și care este comportamentul celor mai mulți. Mântuitorul, vorbind despre vremuri, amintește la un moment dat de preocupările oamenilor din generația lui Noe: “Mâncau, beau, se însurau și se măritau… cumpărau, vindeau, sădeau, zideau…” (Luca 17:26-28) Prin urmare, satisfacerea Eu-lui, viața de familie, cariera profesională, sunt lucrurile care domină viața omului obișnuit. Toate aceste preocupări nu sunt rele în ele însele. Ba chiar sunt necesare într-o anumită privință. Pot dăuna însă atunci când în practicarea lor, fie ieșim din cadrul stabilit de Dumnezeu, fie ajung să domine întreaga nostră ființă. Înțelegem din Cuvântul Domnului că, urmărind ca și Neamurile aceste lucruri, nu ieșim cu nimic în evidență, nu impresionăm cu nimic cerul.

B. Apoi mai este și atitudinea din relații. Evreii au fost educați de Legea lui Moise să fie drepți în relație cu conaționalii lor și să îi privească cu reținere, chiar ostilitate, pe ne-evrei. Mila și compasiunea erau preocupări secundare la evrei. Cum este acum? Cum va fi mâine? Domnul Isus a prezis că în zilele din urmă oamenii se vor comporta aidoma celor de pe vremea lui Noe. Mai mult, este scris că oamenii din zilele de pe urmă “vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, lăudăroși, trufași, hulitori, …” (2Timotei 3:1-5) În contrast cu majoritatea, Dumnezeu se așteaptă din partea copiilor Săi la lucruri deosebite, la atitudini care să-L imite.

   C. Care sunt lucrurile neobișnuite? ... Pentru a afla răspunsul divin vă propun să citiți cuvintele Fiului lui Dumnezeu rostite în Predica de pe Munte. Eu voi insera aici doar câteva citate edificatoare:

-"Ferice de cei saraci in duh, caci a lor este Imparatia cerurilor!” (Matei 5:3)

-„Ati auzit ca s-a zis celor din vechime: "Sa nu ucizi; oricine va ucide va cadea sub pedeapsa judecatii. Dar Eu va spun ca oricine se manie pe fratele sau va cadea sub pedeapsa judecatii; si oricine va zice fratelui sau: "Prostule!" va cadea sub pedeapsa Soborului; iar oricine-i va zice: "Nebunule!" va cadea sub pedeapsa focului gheenei.” Matei 5:21-22)

-„Tu, dar, cand faci milostenie, nu suna cu trambita inaintea ta, cum fac fatarnicii, in sinagogi si in ulite, pentru ca sa fie slaviti de oameni. Adevarat va spun ca si-au luat rasplata. Ci tu, cand faci milostenie, sa nu stie stanga ta ce face dreapta, pentru ca milostenia ta sa fie facuta in ascuns; si Tatal tau, care vede in ascuns, iti va rasplati.” (Matei6:2-4)

-„Cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu si neprihanirea Lui, si toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.” (Matei 6:33)

-”Nu judecati, ca sa nu fiti judecati. Caci cu ce judecata judecati veti fi judecati; si cu ce masura masurati vi se va masura.” (Matei 7:1-2)

-„Intrati pe poarta cea stramta. Caci larga este poarta, lata este calea care duce la pierzare, si multi sunt cei ce intra pe ea. Dar stramta este poarta, ingusta este calea care duce la viata, si putini sunt cei ce o afla.” (Matei 7:13-14)

Gândirea și chemarea hristică este diferită de gândirea și chemarea omului obișnuit. Bunăoară; Ce înseamnă fericire pentru Hristos și ce înseamnă fericire pentru lume? Ce înseamnă iubire pentru Hristos și ce înseamnă iubire pentru lume? Ce înseamnă comoară pentru Hristos și ce înseamnă comoară pentru lume?

    ILUSTRAȚIE: Se povestește că trăiau odată doi vecini, unul rău, care umbla în căile diavolului, și altul bun, care umbla în căile Domnului. Într-o zi, vecinul rău, ca să-și bată joc de vecinul său, a umplut un coș cu tot felul de murdării și i l-a aruncat în curte vecinului, zicând: „Iacă așa, să aibă de mâncare”. Vecinul bun, văzând aceasta, s-a dus la târg, a cumpărat un coș nou și, venind acasă, l-a umplut cu tot felul de poame bune din grădina sa. Pe urmă, a chemat la gard pe copilul vecinului și i-a zis: „Dă acest coș tatălui tău și spune-i că fiecare dă ce poate și ce are”. Tatăl, care asculta după ușă, văzând fapta vecinului și auzindu-i vorbele, a fost cuprins de rușine și a venit la gard, întinzând mâna vecinului său, i-a zis: „Tu ești mai bun decât mine, iartă-mă. De acum încolo să fim prieteni”.

De ce să nu fim răzbunători?  De ce să iubim, când toată lumea urăște? De ce să fi diferit de lume? ...

Hristos răspunde:

-Ca să fim fii ai Tatălui (Mt. 5:45)

-Ca să fim răsplătiți (Mt. 5:46)

-Ca să fim desăvârșiți (Mt. 5:48)