Despre moştenirea Împărăţiei lui Dumnezeu
Autor: Olga Bucaciuc  |  Album: spre indrumare  |  Tematica: Credinta
Resursa adaugata de OlgaBucaciuc in 20/08/2011
    12345678910 10/10 X
Media 10 din 2 voturi

 

Să nu ne mai judecăm dar unii pe alţii. Ci mai bine judecaţi să nu faceţi nimic care să fie pentru fratele vostru o piatră de poticnire sau un prilej de păcătuire. Eu ştiu şi sunt încredinţat în Domnul Isus că nimic nu este necurat decât pentru cel ce crede că este necurat. Dar dacă faci ca fratele tău să se mâhnească din pricina vreunei mâncări, nu mai umbli în dragoste! Nu nimici prin mâncarea ta pe acela pentru care a murit Hristos. Nu faceţi ca binele vostru să fie grăit de rău. Căci Împărăţia lui Dumnezeu nu este mâncare şi băutură, ci neprihănire, pace şi bucurie în Duhul Sfânt. Cine slujeşte lui Hristos în felul acesta este plăcut lui Dumnezeu şi cinstit de oameni. Aşadar să urmărim lucrurile care duc la pacea şi zidirea noastră.” (Romani cap.14:13-19).

Ca adevăraţi creştini şi adevăraţi ucenici ai Domnului Isus Hristos să căutăm prin viaţa noastră şi prin toate acţiunile noastre de convieţuire, să facem acele lucruri care să ne aducă la pace, atât pentru inima noastră cât şi pentru buna înţelegere cu fratele nostru. Pentru a nu fi pricină de păcătuire tot ce facem, toate acţiunile noastre, în relaţiile cu cei din jur, să fie făcute bine, după voia lui Dumnezeu şi venite dintr-o inimă sinceră şi plină de dragoste. Să umblăm cu băgare de seamă pentru a nu păcătui şi nici să facem pe alţii să păcătuiască datorită judecăţilor ce le putem exprima şi datorită nechibzuinţei noastre. “Să nu facem ca binele nostru înfăptuit să fie grăit de rău” ci să procedăm întotdeauna în vorbire şi în fapte cu mult tact şi cu înţelepciune, aceasta pentru a nu fi interpretaţi greşit de către semenii noştri. Versetul 17: “Căci Împărăţia lui Dumnezeu nu este mâncare şi băutură, ci neprihănire, pace şi bucurie în Duhul Sfânt”. Acesta este un aspect de bază al Împărăţiei veşnice a lui Dumnezeu, unde dorim să ajungem – ţinta călătoriei noastre de pe pământul acesta.

Dumnezeu preţuieşte şi acceptă pentru Împărăţia Sa inimi curate, pline de pace şi de bucurie. Aceasta este starea lăuntrică a inimii acceptată de Dumnezeu pentru a moşteni Împărăţia Sa cea veşnică. Aceasta presupune că inima stăpânită şi condusă de Duhul Sfânt va fi plină de roadele Sale sfinte. În inima unui astfel de credincios, unde locuieşte Domnul Hristos prin Duhul Sfânt, “va fi Împărăţia lui Dumnezeu”. Dumnezeu Tatăl, Suveranul Împărăţiei Sale veşnice, împreună cu Domnul Isus Hristos şi cu Duhul Sfânt sunt la conducerea ei (Ioan cap.14:15,16,17,23). Ca arvună pentru Împărăţia Sa am fost pecetluiţi cu Duhul Sfânt (Efeseni cap.1:13-14 şi cap.4:30). “Cunoaştem că rămânem în El şi că El rămâne în noi prin faptul că ne-a dat din Duhul Său” (1Ioan cap.4:13). Dacă în inima mea este prezent Duhul Sfânt, datorită căruia sunt neprihănire, pace şi bucuria mântuirii, înseamnă că există acea atmosferă cerească ca în Împărăţia cea veşnică unde conduce şi tronează Dumnezeu. Inima credinciosului consacrat pe deplin lui Dumnezeu este un templu al Duhului Sfânt şi, fiind templul Său, acea inimă este neprihănită, plină de pace şi de bucurie. Aceste simţăminte sfinte le are şi le trăieşte adevăratul ucenic al Domnului şi moştenitor al Împărăţiei Sale. Astfel de credincioşi fac parte din Împărăţia harului lui Dumnezeu de aici de pe pământ şi care va continua în veşnicie. Din acest context Împărăţia lui Dumnezeu este reprezentată prin “neprihănire, pace şi bucurie în Duhul Sfânt”. Dumnezeu Tatăl, Creatorul, împreună cu Domnul Isus Hristos – Fiul Său şi cu Duhul Sfânt au întemeiat şi sunt la conducerea Împărăţiei Sale. În Împărăţia lui Dumnezeu vor locui şi este pregătită pentru îngerii cei sfinţi şi pentru poporul lui Dumnezeu cel răscumpărat din păcat de pe pământul acesta (Ps. Cap.94:14). Acolo, în Împărăţia slavei Domnului vor fi neprihănire, pace şi bucurie.

Condiţii pentru care noi suntem acceptaţi de Domnul Isus Hristos pentru a intra în Împărăţia Sa

            Inima credinciosului să fie predată Domnului Hristos prin credinţa sa şi El să facă din ea un templu al Duhului Sfânt (1 Ioan cap.5:11-13). În această situaţie, când inima ne este luată în stăpânire de Duhul lui Dumnezeu, ea va fi neprihănită, plină de pace şi de bucuria mântuirii ca o prefigurare în viaţa veşnică din Împărăţia Sa. Deci fericirea pentru un creştin începe de aici de pe pământ şi va continua şi în Împărăţia veşniciei Domnului datorită prezenţei lui Dumnezeu în inimă. După cum Dumnezeu Tatăl împreună cu Fiul Său – Isus Hristos, tronează în Împărăţia Sa şi o conduce, la fel Domnul Isus Hristos face din inimile credincioşilor săi temple ale Duhului Sfânt unde El tronează, conduce şi luminează mintea şi viaţa creştinului (Ioan cap.3:3 şi cap.14:23 şi 1Cor.3:16). În astfel de situaţie, când permitem Domnului Isus Hristos, îi deschidem inima şi ne predăm Lui. Înăuntru nostru vor exista neprihănire, o inimă curată şi fără de păcat, pace, deoarece Domnul Hristos este pacea noastră, încrederea noastră deplină şi acea linişte sufletească pe care doar El ne-o poate da împreună cu bucuria mântuirii (Apoc. Cap.3:20). Neprihănirea, pacea şi bucuria sunt caracteristici sfinte ale credinciosului datorită prezenţei Domnului Hristos în inimă şi pe care le vor avea toţi cei ce vor moşteni Împărăţia slavei lui Dumnezeu (Efeseni cap.3:16-18 şi cap.4:11-13). Mâncarea şi băutura sunt strict necesare pentru nevoile zilnice ale fiinţei noastre dar nu au un rol esenţial pentru Împărăţia lui Dumnezeu. Valoarea cea mai mare pe lângă acestea, pentru a fi acceptaţi în Împărăţia lui Dumnezeu este Împărăţia lui Dumnezeu dinlăuntrul nostru: din inima noastră, din comuniunea noastră cu Dumnezeu şi unii cu alţii ce are la bază dragoste neegoistă şi nepărtinitoare. Căci având dragoste avem pe Dumnezeu, pe care-l vom iubi cu toată puterea fiinţei şi a inimii noastre şi pe aproapele nostru ca pe noi înşine (1Ioan cap.4:16-21). Domnul Isus când ne spune că Împărăţia lui Dumnezeu este înlăuntrul nostru se referă nu numai la inima fiecăruia ci şi înlăuntrul bisericii Sale, în relaţiile ce le avem unii cu alţii, relaţii de părtăşie şi de dragoste şi unde trebuie să existe din partea fiecărui membru neprihănire, pace şi bucurie în Duhul Sfânt (Ioan cap.13:34-35; 1Cor. Cp.12:12,13,27).

            În Împărăţia lui Dumnezeu vor intra cei care slujesc altora din dragoste, trăind după exemplul Domnului Isus Hristos (Matei cap.20:26). “El ne-a strămutat în Împărăţia Fiului dragostei Lui” şi suntem înfiaţi de Dumnezeu prin jertfa şi răscumpărarea dată de Domnul Hristos. Ca moştenitori ai Împărăţiei Sale ni s-a dat dreptul să fim copii ai Săi şi înnoiţi după chipul şi asemănarea Domnului Hristos (Col. cap.1:10-17: 1Ioan cap.3:1-3). Aceasta este lucrarea harului lui Dumnezeu şi a Duhului Sfânt din inima noastră care este la conducerea minţii, a inimii şi a voinţei noastre. “Cei care primesc lauda Sa la judecată poate că nu au ştiut multă teologie însă au cultivat acele principii care reprezintă temelia Împărăţiei lui Dumnezeu” (E.W.).

Pentru a intra în Împărăţia lui Dumnezeu noi trebuie să o căutăm:

·         Prin cunoaşterea lui Dumnezeu şi a voii Sale sfinte care se găsesc în Sfânta Evanghelie (Ioan cap.17:3 şi cap.5:39).

·         Să privim dincolo de viaţa această trecătoare, la făgăduinţele lui Dumnezeu şi la veşnicie. Noi ne putem câştiga dreptul de moştenitori ai Împărăţiei lui Dumnezeu după modul cum ne trăim această viaţă trecătoare (Matei cap.10:39). Trebuie să fim conştienţi şi să avem credinţa că Dumnezeu stă la cârma vieţilor noastre şi se îngrijeşte permanent de toate nevoile vieţii. Să nu ne îngrijorăm pentru viaţa această mai mult decât pentru căpătarea vieţii veşnice şi să nu ne consumăm energiile pentru agoniseala celor pământeşti şi trecătoare peşte măsură de mult. Să avem credinţă în mila şi bunătatea lui Dumnezeu că nu ne va lăsa să murim de foame (Isaia cap:33:16). Avem exemplul păsărilor şi tuturor vieţuitoarelor care-şi primesc hrana de la Dumnezeu Tatăl (Ps. Cap.37:25 şi cap.145:15-16). Pentru a moşteni viaţa veşnică să fim consacraţi slujirii lui Dumnezeu în orice vreme, chiar şi atunci când vom fi încercaţi şi prigoniţi pentru credinţă. Când ni se vor lua averile şi vom fi izgoniţi din societate sau chiar vom plăti cu viaţa noastră, toate acestea pământeşti şi trecătoare să nu pună stăpânire pe inima noastră încât să ne despartă de Dumnezeu şi să nu fim primiţi în Împărăţia Sa cea veşnică (Geneza cap.19:26; Matei cap.6:28-34: Marcu cap.10:28-30).

·         Să trăim o viaţă de evlavie şi umilinţă în cinste şi în dreptate (1Timotei cap.4:8). Domnul Isus Hristos, când era pe pământ, a adresat chemarea Sa tuturor oamenilor pentru Împărăţia lui Dumnezeu care era şi este aproape. “El zicea: S-a împlinit vremea şi Împărăţia lui Dumnezeu este aproape. Pocăiţi-vă şi credeţi în Evanghelie” (Marcu cap.1:15). Pentru intrarea în Împărăţia Domnului este nevoie din partea oricărei persoane să se pocăiască şi să creadă în Evanghelie. Să creadă în Cuvântul lui Dumnezeu şi să împlinească poruncile Sale (Romani cap.14:18-19).

·         În Împărăţia lui Dumnezeu vor intra acei care au inimă curată ca şi a unui copilaş şi care poate fi modelată, transformată şi supusă Duhului Sfânt (Marcu 10:14).

·         Condiţie de baza pentru intrarea în Împărăţia lui Dumnezeu este păzirea tuturor poruncilor Sale din dragoste pentru Dumnezeu şi dragoste pentru aproapele nostru. Este foarte important şi esenţial pentru un ucenic al Domnului Hristos să avem dragoste în inima noastră, acea dragoste dezinteresată, nepărtinitoare care se sacrifică, este sinceră şi statornică faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele nostru (Marcu cap.12:28-34; 1Tes. Cap.2:8; 1Ioan cap.5:1-3). Ca o asigurare şi de o importanţă vitală pentru ucenicii Săi şi pentru cei consacraţi slujirii Sale, pentru a avea parte de viaţa veşnică în Împărăţia Sa, Domnul Isus Hristos a instituit Sfânta Cină. Este o ocazie când toţi membrii bisericii Sale se împărtăşesc din pâinea şi din rodul viţei, simboluri sfinte ce amintesc şi reprezintă trupul şi sângele Său Sfânt jertfite la calvar pentru păcatele noastre. Acest act al cinei Domnul l-a făcut împreună cu ucenicii Săi înainte de patimile şi moartea Sa pe cruce. Domnul a poruncit să fie făcut de toate generaţiile de credincioşi până la revenirea Sa în slavă (Ioan cap.6:53-54 şi cap.13; 1Cor. Cap.11:23-26).

Despre neprihănire:

  1. Neprihănirea înseamnă pentru un creştin consacrat slujirii şi predat lui Dumnezeu să trăiască şi să fie fără păcat în sfinţenie în temere de Dumnezeu şi să împlinească voia şi poruncile Sale (3Ioan vers.11). După ce Domnul Isus Hristos ne-a iertat de vina păcatelor noastre, prin jertfa Sa de la calvar, ne-a îmbrăcat cu haina mântuirii şi a neprihănirii Sale, noi vom trăi neprihănirea Domnului Isus Hristos. Un astfel de creştin nu mai păcătuieşte şi crede şi simte că Domnul Isus Hristos este la conducerea inimii şi a vieţii sale şi de care se lasă călăuzit (Isaia cap.61:10; Romani cap.6:14,17,18). Noe era un om neprihănit “fără pată între cei din vremea lui” (Geneza cap.6:9). El trăia după voia lui Dumnezeu, se temea de Dumnezeu şi-L respecta ascultând de toate poruncile Sale. Aceasta i-a salvat viaţa lui şi a familiei sale de la distrugerea pământului prin potopul trimis de Dumnezeu să nimicească lumea păcătoasă şi răzvrătită. Căci Dumnezeu, în dreptatea Lui, plăteşte fiecăruia după faptele lui. Această condiţie a salvării noastre din păcat şi de sub pedeapsa păcatului şi care ne face corespunzători pentru Împărăţia lui Dumnezeu ni se cere şi nouă. Să fim neprihăniţi, să nu înfăptuim păcate în gânduri şi în fapte şi, în temere de Dumnezeu şi din dragoste pentru El, să căutăm să trăim în neprihănire şi în sfinţenie (Psalmul 5:12). Cei neprihăniţi se vor bucura de prezenţa părtăşiei lor cu Dumnezeu (Psalmul 32:11 şi cap.33:1). Domnul cunoaşte pe cei care sunt ai Săi, care umblă în neprihănire şi, ca un Tată iubitor pentru copiii Săi, le poartă de grijă în chip minunat şi le dăruieşte cele necesare traiului şi nu-i lasă să ducă lipsă de nimic (Psalmul 33:18-22 şi cap.37:25). Dumnezeu, cu bunătatea şi puterea Sa cea mare, vine în ajutorul celor neprihăniţi când aceştia trec prin încercare şi nu-i lasă să se clatine şi nici să cadă “Strigăte de biruinţă şi de mântuire se înalţă în corturile celor neprihăniţi” (Psalmul 118:15 şi cap.55:2). Aceştia se bucură de ajutorul, de biruinţa şi de nădejdea ce le-o dăruieşte Dumnezeu.
  2. Noi suntem neprihăniţi prin iertarea dăruită de Domnul Isus Hristos şi prin trăirea în neprihănire datorită locuirii Duhului Sfânt în inimă (Isaia cap.45:25). Suntem consideraţi neprihăniţi prin credinţă în meritele Domnului Isus Hristos şi a jertfei Sale sfinte de la calvar (Isaia cap.53). Cel neprihănit este drept şi plin de milă pentru aproapele său şi neprihănirea lui se poate vedea prin fapte (Iov cap.29:12-15).
  3. Răsplătiri veşnice va dărui Dumnezeu tuturor celor neprihăniţi ai Săi de pe pământ care au avut credinţă şi încredere în El, s-au rugat Lui şi au trăit în temere de Domnul după principiile şi după poruncile voii Sale sfinte. “Lucrarea neprihănirii va fi pacea, roada neprihănirii, odihna şi liniştea pe vecie “(Isaia cap.32:17 şi cap.51:6). Pentru cei care şi-au trăit viaţa în neprihănire Dumnezeu le dă făgăduinţa vieţii veşnice în fericire şi bucurie fără de sfârşit. “El va trăi veşnic din pricina neprihănirii în care a trăit” (Ezechiel cap.18:22). Cel neprihănit este îndemnat de Duhul Sfânt să înveţe şi pe alţii să umble în neprihănire. Şi aceasta este o trăsătură de caracter pe care o apreciază mult Dumnezeu la un credincios al Său. Deci aceasta este lucrarea misionară ce trebuie făcută pentru salvarea sufletelor care încă nu cunosc pe Dumnezeu şi mântuirea Sa (Daniel cap.12:3 şi Osea cap.10:12). Faptele de neprihănire vor primi răsplata după îndurarea lui Dumnezeu, căci El se îndură de cel credincios, sincer şi neprihănit (Maleahi cap.2:6). Dacă suntem împăcaţi cu Dumnezeu vom trăi neprihănirea cerută de El şi vom ajuta şi vom îndemna şi pe alţii să se abată de la rău şi nu vom fi indiferenţi. Dumnezeu, datorită bunătăţii şi dreptăţii Lui, este credincios făgăduinţelor Sale pentru cei neprihăniţi ai Săi, pentru cei care de tem de numele Său (Maleahi cap.4:2). Domnul vede şi cunoaşte pe cei neprihăniţi care sunt flămânzi şi însetaţi după neprihănire şi pe cei prigoniţi din pricina neprihănirii căci ei se vom bucura în Împărăţia cerurilor. Cel neprihănit este motivat să se bucure în Domnul şi în nădejdea făgăduinţelor lui Dumnezeu (Matei cap.5:1-12).
  4. În Matei cap.6:33 Domnul Isus Hristos ne spune: “Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui”. Împărăţia lui Dumnezeu o găsim călcând pe urmele Domnului Hristos care spune: “Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa”. Să învăţăm de la El ascultarea de Dumnezeu şi toată umblarea noastră, gândurile şi faptele să fie în armonie cu voinţa Sa cea sfântă. Viaţa noastră să fie în permanentă de sfinţenie şi de neprihănire, conştienţi fiind de prezenţa lui Dumnezeu (Luca cap.1:75). “... După cum este scris că cel neprihănit va trăi prin credinţă” (Romani cap.1:17). Toate faptele bune sunt roade ale credinţei noastre şi neprihănirea Domnului Isus Hristos să se vadă în noi ca simbol al hainei de neprihănire ce ne-a oferit-o El “ca noi să fim neprihănirea lui Dumnezeu în El” (2Cor. Cap.5:21). Suntem înnoiţi de o neprihănire şi sfinţenie pe care ne-o dă adevărul. “Să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, făcut după chipul lui Dumnezeu, de o neprihănire şi sfinţenie pe care o dă adevărul” (Efeseni cap.4:24). Să fim ca o lumină în lume “căci roada luminii stă în orice bunătate, în neprihănire şi în adevăr” (Efeseni cap.5:9). Deoarece suntem chemaţi să fim moştenitori ai Împărăţiei lui Dumnezeu suntem mărturii în lume. “Plini de roada neprihănirii, prin Isus Hristos, spre slava şi lauda lui Dumnezeu”. Cei neprihăniţi sunt cunoscuţi şi iubiţi de Dumnezeu, numele lor este scris şi păstrat în cartea vieţii (Geneza cap.15:6; Prov. Cap.15:9 şi cap.21:21).

Pacea şi bucuria în Duhul Sfânt

În ziua aceea se va cânta următoarea cântare în ţara lui Iuda: Avem o cetate tare; Dumnezeu ne dă mântuirea ca ziduri şi întăritură. Deschideţi porţile ca să intre neamul cel neprihănit şi credincios. Celui cu inimă tare, Tu-i chezăşuieşti pacea; Dă, pacea, căci se încrede în Ţine. Încredeţi-vă în Domnul pe vecie, căci Domnul Dumnezeu este Stânca veacurilor” (Isaia cap.26:1-4). Cel neprihănit va fi împăcat cu Dumnezeu şi pregătit pentru întâlnirea Sa cu Domnul Isus Hristos în Împărăţia lui Dumnezeu cea veşnică deoarece El şi-a trăit viaţa conform credinţei în El, făcând voia Sa cea sfântă (2Petru cap.1:2-8). Astfel de credincioşi, slujitori ai lui Dumnezeu, au cel mai mare motiv al bucuriei şi relaţiei lor cu El. Bucuria mântuirii din inima lor este roadă a Duhului Sfânt (2Timotei cap.4:8). Cei neprihăniţi, copii ai lui Dumnezeu, sunt plini de speranţă, după cum spune apostolul “Aşteptăm ceruri noi şi un pământ nou în care va locui neprihănirea” (2Petru cap.3:13). Pământul cel nou va fi locuit de poporul cel sfânt al lui Dumnezeu care aici pe pământ au biruit păcatul prin credinţa lor şi au trăit în neprihănire, sfinţenie şi dreptate, spre slava lui Dumnezeu şi a Domnului Isus Hristos. “Caută pacea şi aleargă după ea” (Psalmul 34:14), Aceasta înseamnă pacea cu Dumnezeu prin iertarea dăruită nouă de Domnul Isus Hristos. Dumnezeu vine în ajutorul celor care-L caută şi doresc mântuirea, pentru a le întări credinţa şi încrederea în dragostea Lui pentru ei. “El vorbeşte de pace poporului Său şi iubiţilor Lui” (Psalmul 85:8; Ieremia cap.25:11). Dar cei răi care nu cunosc pe Dumnezeu şi se răzvrătesc împotriva poruncilor Sale nu au pace având teama pedepsei Lui (Isaia cap.48:22 şi cap. 59:8).

Prin jertfa de la calvar Domnul Isus Hristos a plătit pedeapsa pentru păcatele noastre pentru ca noi să avem pace cu Dumnezeu Tatăl şi să putem fi primiţi în Împărăţia Sa (Isaia cap.53:5). Vestea adusă de îngerii lui Dumnezeu veniţi din cer, veste care anunţa venirea Mântuitorului pe pământ, a adus multă bucurie şi speranţă pentru oamenii care-L aşteptau. Acest măreţ eveniment, a naşterii Mântuitorului, avea să aducă împăcarea oamenilor cu Dumnezeu prin mântuirea Sa (Luca cap.2:14). “Har şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru” (Romani cap.5:1). Dumnezeul nostru iubitor ne poate umple inimile de “toată bucuria şi pacea” (Romani cap.15:13). Să avem credinţă şi încredere deplină în Dumnezeu. Domnul Isus Hristos ne spune:” Vă laş pacea, vă dau pacea Mea. Nu v-o dau cum v-o dă lumea. Să nu vi se tulbure inimă, nici să nu se înspăimânte” (Ioan cap.14:27). “Dumnezeu ne-a chemat să trăim în pace. Şi pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi gândurile în Hristos Isus” (1or. Cap.7:15 şi Filipeni cap.4:7). “Pacea să fie cu voi toţi care sunteţi în Hristos Isus. Siliţi-vă să fiţi găsiţi înaintea Lui fără prihană, fără vină şi în pace” (1Petru cap.5:14 şi 2Petru cap.3:14). “Lucrarea neprihănirii va fi pacea, roada neprihănirii: odihna şi liniştea pe vecie. Poporul Meu va locui în locuinţa păcii, în case fără grijă şi în adăposturi liniştite” (Isaia cap.32:17-18). “Ferice de poporul al cărui Dumnezeu este Domnul! Ferice de poporul pe care şi-L alege El de moştenire” (Psalmul 33:12). “Cine slujeşte lui Hristos în felul acesta, este plăcut lui Dumnezeu şi cinstit de oameni. Aşadar, să urmărim lucrurile care duc la pacea şi zidirea noastră” (Romani cap.14:18-19).

A lui Dumnezeu, Tatăl nostru ceresc, a Domnului Isus Hristos, Mântuitorul nostru şi a Duhului Sfânt să fie toată slava, gloria, cinstea şi mărirea în vecii vecilor, Amin!

 

August 2011, Olga Bucaciuc, Suceava

 

 

 

 

 

 

 

 

 

este o lucrare deosebită ce prezintă după Cuvânt toate aspectele legate de neprihănirea noastră
personal, mărturisesc că nu am ajuns la o asemenea înălţime, în viaţa mea existând încă momente de nechibzuinţă, şi neavând tot timpul pacea şi bucuria de care scrieţi dar am nădejdea că Domnul mă va duce spre desăvârşirea cerută şi condiţionată de intrarea în Împărăţia Sa
m-ar interesa postarea unor articole referitoare la viaţa de familie raportată la aspectele: femeie credincioasă + bărbat necredincios, femeie credincioasă-colege, colegi de serviciu necredincioşi,(şefi), femeie credincioasă-copii necredincioşi,( mamă, tată, fraţi, surori de trup necredincioşi)
fiţi binecuvântată! (azi a îngăduit Domnul să găsesc aceste postări)
Adăugat în 04/12/2011 de floridinmaracineni
Statistici
  • Vizualizări: 4473
  • Export PDF: 3
  • Comentarii: 1
  • Gramatical 1
  • floridinmaracineni  mici scăpări nedemne de luat în seamă

    Gramatical 1 0
  • Diacritice 1
  • floridinmaracineni  cu diacritice

    Diacritice 1 0
  • Conținut 1
  • floridinmaracineni  completă fără importanţă majoră,deranjante, unele mici scăpări

    Conținut 1 0
Opțiuni