„Șafan, logofătul, a mai spus împăratului: „Preotul Hilchia mi-a dat o carte”. Și Șafan a citit-o înaintea împăratului. Când a auzit împăratul cuvintele din cartea Legii, și-a sfâșiat hainele.” (2Împărați 22:10-11)

Porțiunea aceasta din Vechiul Testament ne prezintă o istorie remarcabilă; istoria unei decăderi uluitoare a poporului Domnului și istoria unei treziri fantastice. Probabil că mulți din cei ce citesc aceste rânduri o cunosc, dați-mi voie să o actualizez prin cuvintele pastorului și teologului presbiterian J. Vernon McGee:

„... Iosia și-a început domnia. El a condus o mișcare ce a dus la cea mai mare trezire spirituală... Dragi prieteni eu sunt convins că numai o trezire spirituală mai poate salva această țară. Va fi ori o trezire spirituală, ori o revoluție. Avem corupție în guvern la toate nivelurile. Corupția, imoralitatea, fărădelegea abundă în toate organismele și organizațiile. Alcoolismul, drogurile, prostituția, revistele pornografice, filmele violente, scandaluri, revolte. Aceasta ar fi imaginea de ansamblu a acestei națiuni care se scaldă cu plăcere în propria mizerie. Suntem asemeni fiului risipitor în cocina de porci dintr-o țară îndepărtată. Fără trezire spirituală, ne paște revoluția. Partidele politice și-ar vinde și țara pentru a rămâne la guvernare. Biserica este la un pas de apostazie. Liberalismul controlează biserica organizată. În cercurile așa-zise evanghelice se face simțită o nerușinată tăgăduire a Cuvântului lui Dumnezeu...

Acum, (1) cel dintâi lucru pe care trebuie să-l recunoască orice creștin este acela că trezirea spirituală este personală. Eu nu cred că a existat vreo trezire spirituală care să fi început brusc, în mase de oameni, ci de fiecare dată au existat indivizi în care a avut loc acest proces... Iosia, conducătorul poporului, a făcut ce este bine înaintea Domnului. Cu el a început trezirea...

(2) Cel de-al doilea lucru de care s-a ocupat Iosia a fost restaurarea Templului... Cred că Biserica de astăzi seamănă foarte mult cu Templul din vremea lui Iosia, în sensul că are nevoie de foarte multe reparații. Nu mă refer la clădirile bisericilor, care adesea sunt foarte frumoase... Pe noi ar trebui să ne preocupe îndreptarea bisericii pe dinăuntru...

(3) Cel de-al treilea lucru cu rol hotărâtor în trezirea spirituală a poporului a fost întoarcerea la Cuvântul lui Dumnezeu... Când Isus era încă un copil, Maria și Iosif L-au pierdut în Templu. Credeți-mă, la fel Biblia și Isus, sunt pierduți în bisericile zilelor noastre... Marele preot Hilchia a găsit Cartea Legii. Credeți că a găsit-o într-o ladă de gunoi? Nu. A găsit-o în Templu. Se pierduse pur și simplu. Întoarcerea la Biblie ar trebui să fie începutul oricărei mari treziri...

(4) Cel de-al patrulea lucru în procesul de trezire spirituală este pocăința. Citirea Cuvântului lui Dumnezeu a atras după sine pocăința. Când a auzit Cuvântul Dumnului, împăratul și-a sfâșiat hainele cuprins de o emoție puternică. De ce? Cuvântul lui Dumnezeu îi descoperise păcatul. Fără Cuvântul lui Dumnezeu, ei nu știau cât de mult s-au depărtat de Dumnezeu și de Legea Lui... Dragi prieteni, fără pocăință nu va avea loc o trezire adevărată... Dacă am veni cu adevărat la Cuvântul lui Dumnezeu, dacă am citi cu atenție și am cugeta la ce ne spune, am vedea foarte clar păcatul nostru și ne-am pocăi cu adevărat. Abia atunci ar apărea trezirea”.