Interfața site-ului a fost îmbunătățită și mai sus vedeți săgeți care indică unde se află acum fiecare element principal de navigare și căutare.

Plăcerile lui Dumnezeu - Partea 3
Autor: John Piper  |  Album: Plăcerile lui Dumnezeu  |  Tematica: Dumnezeu
Resursa adaugata de Mada_O in 07/08/2017
    12345678910 0/10 X
Referințe

    "Nu ați știut? Nu ați auzit? Yahwe este Dumnezeul veșnic, El nu slăbește și nu devine prea împovărat. Înțelegerea Lui nu este cu putință de căutat, El dă putere celor slabi. Iar aceluia care n-are forță, El o dăruiește. Chiar și cei tineri slăbesc și cad, dar aceia care-l așteaptă pe Domnul, își vor renoi puterile, vor fi echipați cu aripi asemenea vulturilor, vor fugi și nu vor osteni, vor umbla și nu vor slăbi." Aceasta este o promisiune uimitoare. El nu slăbește sau ostenește, niciodată. Tăria nu-i ajunge niciodată de la 100% la 90% putere sau implicare sau entuziasm. Implicația este că aceia care îl vor astepta, care vor privi la El, care vor trăi în El își vor avea renoite puterile. Fie că ești tânăr, fie că ești bătrân, iar El vorbește despre bătălii și despre viață, este o promisiune reală. Iar dacă n-ai putut să dormi prea mult azi-noapte, vei putea totuși să participi la seminar, chiar vei putea. Crezi că nu poți, dar o să poți. Așadar, haideți să ne rugăm și să-I cerem lui Dumnezeu să-Și împlinească promisiunea.

 

    Tată din ceruri, Îți mulțumesc așa de mult pentru promisiunile spectaculoase din Biblie, care nu vin de nicăieri, ci vin din realitate, vin din natura Ființei tale. Tu ești genul de Dumnezeu care nu slăbește și nu ostenește, ești întotdeauna plin și reverși entuziasm în legătură cu scopurile Tale în lume. Niciodată nu ești încruntat sau prost-dispus, așadar, Te rugăm să vii și să ne dai putere. Lucrează la inimile, mințile si trupurile noastre, pentru a avea tot ceea ce este necesar pentru a fi credincioși acestui cuvânt. Dorim să vedem Cuvântul Tău, dorim să fim schimbați de el, dorim să fim părtași bucuriei Tale. Așadar, vino și descoperă-ne aceste lucruri din Cuvântul Tău. Te rugăm în Numele lui Isus. Amin.

 

    Așadar, suntem la numărul 3, aproape de sfârșit, la ceea ce înseamnă plăcerea lui Dumnezeu în tot ceea ce face. Iar ca să descoperim un pic ceea ce facem, priviți dar cum lucrează unele cu altele aceste lucruri: Scougal a spus că excelența unui suflet, anume: mărirea, frumusețea, minunăția, acestea sunt măsurate prin obiectul în care un suflet își găsește plăcerea în. Ceea ce îți satisface sufletul, definește gradul de excelență al sufletului tău. Așadar, dacă te satisfaci în lucruri sordide, atunci ai un suflet murdar. Dar dacă tu îți găsești plăcerea în lucruri nobile, glorioase și mărețe atunci sufletul tău este nobil, glorios și măreț. Iar lucrul cel mai măreț dintre toate este Dumnezeu. Prin urmare, sufletul care are o afecțiune bine poziționată în Dumnezeu și care este satisfăcut în Dumnezeu, este cel mai nobil și excelent suflet dintre toate. Și am luat acea afirmație și am aplicat-o lui Dumnezeu. Și am spus: Am putea să aflăm câte ceva despre excelența lui Dumnezeu dacă am studia obiectele plăcerii Lui. Iar apoi am scris aceasta ca să spun ce am găsit. Așadar aceasta facem. Căutăm versete din Scriptură, bine înțelese în contextul lor, care ne descoperă în ce își găsește Dumnezeu plăcerea. Încercăm să lăsăm aceasta să fie o rază la care ochii noștri să privească și care duce către excelența Lui. Aceasta este ideea pentru ceea ce facem. Nu suntem doar interesați să aflăm în ce își găsește El plăcerea, vrem să aflăm ce ne revelează aceste lucruri despre El. Pentru că eu cel puțin, sunt de acord cu Scougal, poți știi gradul de excelență al sufletului lui Dumnezeu, după obiectul plăcerii Lui. Așadar, am văzut că Își găsește plăcerea în Fiul Său, Dumnezeu se delectează în Dumnezeu, în reflexia Lui, panorama deplină a perfecțiunii Lui reflectată în Fiul Său, Îl face să spună: "Te iubesc, Fiule!" Iar apoi revărsarea încântării trinitariene are loc și în facerea de cunoscut a gloriei Sale către întregul Univers.

    Acum să fim mai specifici. Plăcerea lui Dumnezeu în tot ceea ce face. Este foarte dificil în anumite situații. Foarte contraversat, foarte dureros, iar apoi după ce ai reușit să-ți croiești calea prin părțile terifiante ale acestui lucru, el poate deveni pentru tine o stâncă sub picioarele tale. Mulți dintre voi vă aflați la partea frontală a acestor zbateri, presupun. Iar unii dintre voi vă aflați la partea de dinapoi, odihnindu-vă în adevăr. Iar noi la Betleem, nu ne pare rău de zbuciumul nostru, pentru că oricare dintre noi care ține la adevărul că Dumnezeu găsește plăcere în tot ceea ce face, a ajuns la această concluzie deloc ușor. Ci prin lacrimi. Haideți s-o abordăm pentru o scurtă vreme, iar apoi să vedem dacă aceasta poate deveni o stâncă pentru noi.

    Un aspect esențial al gloriei lui Dumnezeu este libertatea Acestuia de a face orice dorește. Fiind pe deplin suficient în bucuria Trinității, nefiind creat și obligat față de cineva. Nu este niciodată constrâns, de vreo forță afară de Sine. Noi suntem, tot timpul, El niciodată nu este constrâns. Aceasta înseamnă să fii Dumnezeu. El poate fi influențat dacă dorește să fie influențat. Aceasta este rugăciunea. Dar nimic nu-L poate forța să facă ceva ce El nu dorește să facă. Nu există constrângeri înafara Lui ce L-ar putea opri din a face ceva ce în final și-ar găsi plăcerea să facă. Acesta este un text foate puternic. Aduce într-un fel primele 11 capitole din Romani la epuizarea lor și eliberează partea practică a cărți. Marele argument al celei mai mărețe cărți din Biblie ajunge la epuizare, se regăsește pe deplin în acest text. Romani 11:33: "O, adâncul bogăției, înțelepciunii și științei lui Dumnezeu!" Aceasta este doxologie. Este o însoțire, o întărire pentru tot ceea am văzut în primele 11 capitole. "Cât de nepătrunse sunt judecățile Lui și cât de neînțelese sunt căile Lui! Și, în adevăr, cine a cunoscut gândul Domnului? Sau cine a fost sfetnicul Lui? Cine I-a dat ceva întâi, ca să aibă de primit înapoi? Din El, prin El și pentru El sunt toate lucrurile - iar eu aș pune un mare 'de aceea' - A Lui să fie slava în veci!"

    Așadar, ce este glorios cu privire la Dumnezeu în mod specific în acest pasaj? Sunt două lucruri. Începe de aici: "Cine a cunoscut gândul Domnului? Sau cine a fost sfetnicul Lui?" Nimeni nu a dat vreodată lui Dumnezeu vreun sfat. Răspunsul la această întrebare este: "Nimeni!" Tu ai nevoie de sfătuire, eu am nevoie de sfătuire, în tot timpul. Disperaţi după sfătuire. "Ajută-mă, nu ştiu ce să fac mai departe. Nu ştiu cum să mă descurc cu această fiică, nu ştiu cum să relaţionez cu nevastă-mea. Iar în acest moment de față nu știu de ce are ea nevoie, sunt atât de multe lucruri pe care nu le știu." Trăiesc o viață constantă de nevoie. Am nevoie întodeauna și în orice moment de câte ceva. Iar Dumnezeu este exact opusul acestui lucru. Niciodată nu are nevoie de ceva. El nu se consultă niciodată cu cineva. El știe, El este originea înțelepciunii. Sau punând lucrurile altfel, în versetul 35: "Cine I-a dat ceva întâi, ca să aibă de primit înapoi?" Lucrul acesta este interesant de spus: Recent am citit din 2 Cronici 29 unde strângeau bani pentru templu, iar oamenii dădeau... Noi obișnuiam să cântăm o cântare bazată pe acest text la Betleem, cu ani în urmă, după fiecare colectă. Cei ce se ocupau cu adunarea colectei veneau în față, iar noi cântam: "Noi Ție Îți dăm ce este al Tău/ Orice dar ar fi/ Pentru că tot ce avem este al Tău/ O încredințare primită de la tine." Așadar, tu poți oferi lui Dumnezeu un dar, dar chestia este că El îl avea deja. Tu l-ai primit ca o încredințare, tu ești ca un majordomn, un manager. Asta este viața, pilda talanților. Una a primit cinci, altul 2 și altul 1, acum mergeți și puneți-i în negoț pentru stăpânul vostru, dar să știți că El este proprietarul. Noi când aducem înaintea Lui darurile noastre, Îi oferim ceea ce este, de fapt, al Lui.

    Pasajul frumos din Cronici arată pe David cum se desfătează în Dumnezeu făcând ceea ce face. Iar apoi se termină cu sublinierea aceasta: "Păstrează pentru todeauna aceste motive în inimile noastre."  Deci până și voia de a da, dorința de dărui este tot un dar de la Dumnezeu. Așadar, acest text spune: da, Îi înălțăm rugăciunii și Îi aducem laudă; da, Îi dăm viețile noastre, dar El le deține pe toate deja. Nu este o negociere, nicio afacere, nu poți să-L cumperi. Aceasta este așa de rău la legalism, la fapte și relgiozitate. "Eu o să fac, fac, fac pentru Tine, iar acum Tu să faci pentru mine, pentru că și eu am făcut pentru Tine." Nu vei putea vreodată să Ți-L faci dator pe Dumnezeu. Întodeauna tu ești dator Lui. Întodeauna! Pentru todeauna! Și te adâncești pe măsură ce trece în datorie față de El. Nu este aceasta glorios? Dacă vei dori vreodată să scapi de datorie față de Dumnezeu, poți să uiți de treaba aceasta, pentru că niciodată nu vei putea să-I răsplătești. Să scapi de datorie ar însemna să devii Dumnezeu, iar exact aceasta oamenii doresc să fie. Lor nu le place harul, lor nu le place o religie care ne pune pe noi în poziția de recipient al bunăstării, acolo unde o să trebuiască să stăm pentru restul veșniciei, depinzând de har. Ei bine, îmi pare rău, dar dacă vrei să-ți fii de sine suficient, fă-te musulman. Sau orice altceva. Dar dacă tu vrei har, dacă tu vrei să trăiești în har și să nu meriți nimic pentru restul veșniciei, dar să primești totul... Bine ai venit la Hristos.

    Acesta este creștinismul. Sunt vești incredibil de bune. Ce este glorios la Dumnezeu este că El este autosuficient. Aceasta vedem dar în acest verset. El este în totalitate de sine-suficient. El nu are nevoie de noi. Este pe deplin satisfăcut și bucuros în părtășia trinității Sale, iar noi depindem de El, iar El nu depinde cu nimic de noi. Prin urmare este liber și nu este constrâns de către nimeni și nimic, așadar, El este satisfăcut în mod deplin. Aceasta este o afirmație foarte controversată și ofensatoare. De aceea am pus-o în paranteze. El se delectează, în final - și voi califica și delectarea Lui în durere - El se delectează pe deplin când totul este luat în considerare, în toată istoria, de la început până la sfârșit, în tot ceea ce El aduce la îndeplinire. Iar El aduce la îndeplinire toate lucrurile. Este greu. El se delectează în tot ceea ce face.
    · Psalmul 135:5-6: "Știu că Domnul este mare și că Domnul nostru este mai presus de toți dumnezeii. Domnul face tot ce vrea în ceruri și pe pământ, în mări și în toate adâncurile."
    · Sau Psalmul 115:1-3: "Nu nouă, Doamne, nu nouă, ci Numelui Tău dă slavă pentru bunătatea Ta, pentru credincioșia Ta! Pentru ce să zică neamurile: 'Unde este Dumnezeul lor?' Dumnezeul nostru este în cer, El face tot ce vrea." Așadar, orice Dumnezeul nostru face, El își găsește plăcerea să facă acel lucru. Iar orice lucru trebuie dus la îndeplinire, El îndeplinește.
    · Isaia 46:9: "Aduceți-vă aminte de cele petrecute în vremurile străbune; căci Eu sunt Dumnezeu, și nu este altul, Eu sunt Dumnezeu, și nu este niciunul ca Mine. Eu am vestit de la început ce are să se întâmple și cu mult înainte ce nu este încă împlinit. Eu zic: 'Hotărârile Mele vor rămâne în picioare și Îmi voi aduce la îndeplinire toată voia Mea.'" Un pic de ebraică pentru feciorii evrei. Când se traduce "toată voia Mea"... Aproape de fiecare dată se traduce "toată plăcerea Mea".
    · Efeseni 1:11: "În El am fost făcuți și moștenitori, fiind rânduiți mai dinainte, după hotărârea Aceluia care face toate după sfatul voii Sale." Aceasta este o afirmație extrem de țipătoare: "El face toate după sfatul voii Sale." Dumnezeu nu este un dumnezeu deconectat de restul Universului. Noi nu suntem deiști. Majoritatea dintre înaintașii noștri Americani au fost deiști. Mulți dintre ei... Ceea ce înseamnă că, desigur, Îl avem pe Dumnezeu în documentele noastre fondatoare doar că, prin extindere, El nu era Dumnezeul creștin. El a fost un dumnezeu deist ceea ce înseamnă că El a strâns ceasul l-a pus pe tejghea, iar apoi a plecat. Iar ceasul merge de unul singur, nu El conduce lumea, asta deducem din această afirmație. În providența lui Dumnezeu nu exista un doctor sănătos, în deism. Iar acest text spune că El lucrează toate după sfatul voii Sale. Se sfătuiește cu oricine altcineva? El Se sfătuiește singur despre cum să conducă lumea.
    · Daniel 4:35: "El face ce vrea cu oastea cerurilor și cu locuitorii pământului, și nimeni nu poate să stea împotriva mâniei Lui, nici să-I zică: 'Ce faci?'" Așadar, potrivit cu voia Lui, "El face ce vrea cu oastea cerurilor și cu locuitorii pământului, și nimeni nu poate să stea împotriva mâniei Lui, nici să-I zică: 'Ce faci?'" Nu există nimeni care poate să-L ia la întrebări sau să-L tragă la socoteală.
    · Amos 3: "Sună cineva cu trâmbița într-o cetate fără să se înspăimânte poporul? Sau se întâmplă o nenorocire într-o cetate fără s-o fi făcut Domnul?" Vreau să spun că pentru a simți greutatea acestui lucru nu te poți gândi la modul general, ci trebuie să le transpui la contextul actual. 14 oameni măcelăriți ieri, iar apoi omul care a făcut acest masacru s-a sinucis. Lucruri de genul acesta s-au întâmplat deja de patru ori în ultima lună, în țara noastră. Ciudat, uitați-vă numai la gradul de contagiere a acestor lucruri. Așadar, unde a fost Dumnezeu? Acesta ar fi modul în care ar pune problema, prezentatorul de știri. Iar răspunsul este "Dumnezeul nostru este în cer, El face tot ce vrea." Așadar, Dumnezeu nu a fost în vacanță, Dumnezeu nu a fost deconectat, Dumnezeu a fost în control. "Sau se întâmplă o nenorocire într-o cetate fără s-o fi făcut Domnul?"
    · Proverbe 16:9: "Inima omului se gândește pe ce cale să meargă, dar Domnul îi îndreaptă pașii." Așadar, ce înseamnă aceasta? Când te trezești de dimineața ai un plan, și așa și ar trebui să ai un plan. Iar apoi începi cu planul tău, fie că aceasta s-ar putea împlini sau nu, dar planul lui Dumnezeu se va împlini cu siguranță. Dumnezeu îți va călăuzi pașii.
    · Proverbe 19:21: "Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărârea Domnului, aceea se împlinește." Așa de fragil și supus falimentului sunt eu. Dumnezeu vrea ca noi să facem planuri. Pavel a avut o ambiție: "Și am căutat să vestesc Evanghelia acolo unde Hristos nu fusese vestit, ca să nu zidesc pe temelia pusă de altul." "Mă duc în Spania". Și cred că Dumnezeu a fost foarte bucuros să vadă că-și făcuse acest plan, dar nu cred că a luat ființă vreodată planul acesta. Nu cred că a ajuns în Spania. Dumnezeu l-a luat de pe pământ. A fost probabil decapitat de către Nero. Iar Dumnezeu nu a lăsat ca nici măcar un fir de păr din cap să-i cadă pe pământ...
    · Proverbe 16:33: "Se aruncă sorțul în poala hainei, dar orice hotărâre vine de la Domnul." Acesta este detaliu. Sorț, zar... paie sau oricum au fi făcut-o. Aruncat în haină... Arunci zarul, orice joc ai fi jucat și iese în funcție de voia lui Dumnezeu. Îmi aduc aminte de bunica mea și îmi pare așa rău pentru că nu cred că ea era credincioasă. A locuit cu noi timp de 2 ani și am încercat să ne îngrijim de ea după ce mama mea a murit. Așadar, noi am luat-o pe mama ei și am adus-o în casa noastră timp de doi ani, din Carolina de Sud până aici. Iar ea, pur și simplu, batjocorea. Îl lua în râs pe Dumnezeu. Iar ea Îl lua în râs pe Dumnezeu în mintea ei prin faptul că spunea că Dumnezeu este prea măreț pentru a lua în seamă lucrurile mărunte. Ea nu credea în rugăciune. De ce oare L-aș deranja pe Dumnezeu, cu micile mele îngrijorări? Sună parcă smerit, dar era aroganță chiar din măduva ei. N-am putut suporta mai mult de 2 ani. A fost așa de rău pentru copiii mei să crească așa, aceasta s-a întâmplat cu peste 30 de ani în urmă, încât l-am întrebat pe vărul meu, poți să o iei la tine pentru o vreme? Iar așa a plecat în Pennsylvania.

    Nu este un lucru frumos atunci când membrii familiei privesc la adevărul faptului că Dumnezeu este până și în detaliile vieții noastre, iar ei dintr-o poziție de înălțime morală, fac afirmații de genul: "Dumnezeu este prea ocupat ca să se mai gândească la zaruri." Ei bine, pentru Dumnezeu, este o nimica toată să facă ca orice electron din orice moleculă din Univers să se învârtă într-o orbită precisă. Nu este nici pe departe greu pentru Dumnezeu să directeze neutronii la nivelul microscopic sau miliardele și miliardele de stele de la nivelul macroscopic. El face asta cu mâna Lui stângă și cu un ochi închis, iar restul timpului Său și-L petrece purtându-ți ție de grijă. Este tare frumos din partea ta să spui: "El este prea ocupat ca să se mai ocupe și de zarurile care sunt aruncate, sau să măsluiască zarurile care sunt aruncate în cazinourile din Reno, Vegas sau Atlantic City"... El decide dacă tu câștigi sau pierzi. El te falimentează. El îți dă toți banii din lume și te trimite direct în iad dacă este atât de rebel. El alege și nu este prea mult pentru El. Aceasta este o afirmație glorioasă despre libertatea și puterea lui Dumnezeu de a face orice dorește. Pentru că El guvernează și conduce întreaga lume. Nu știu dacă am citit aceasta acum, dar Isus a spus ceva pentru ca să ne încurajeze pe noi, în persecuțiile și probleme noastre: "Nu se vând oare două vrăbii la un ban? Totuşi, niciuna din ele nu cade pe pământ fără voia Tatălui vostru." Care este ideea pentru care a spus El această afirmație? El a ales cea mai nesemnificativă păsăre care, în mod obișnuit, în acele ținuturi ale Iudeii într-o zi oarecare, toridă, ar cădea jos și ar muri, iar El spune: "Aceasta nu s-a întâmplat fără voia lui Dumnezeu." "Nu sunteți voi mai de preț? Deci să nu vă temeţi; voi sunteţi mai de preţ decât multe vrăbii." Nici măcar un fir de păr nu se face alb sau negru, fără voia lui Dumnezeu.

    Așadar, ideea acestor învățături, nu este ceva de genul speculării suveranității lui Dumnezeu. Ci este vorba despre voi, care peste ceva timp veți ieși afară de aici și vă veți simții extraordinar de încrezători, pentru că un Dumnezeu bun, drept, sfânt și iubitor conduce în mod deplin lumea pentru voi. Azi-dimineață am luat în mâna mea mâna Carolinei și i-am spus - apropo ea este în operație chiar acum - "Noi ştim că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, şi anume spre binele celor ce sunt chemaţi după planul Său." Iar ea a spus: "Da!" Despre aceasta este vorba. Am avut parte de o singură operație de tip major în viața mea și mi-am spus: "Am ales doctorul. Am ales oare corect? Nu știu." Și mi-am mai spus așa: "Cel mai tare doctor care ar putea fi la nivel mondial și care lucrează în cel mai respectabil loc, ar putea aluneca. Iar cel mai obișnuit medic, care probabil și-a făcut școala de medici la cea mai prost cotată Univestitate, ar putea avea o zi spectaculoasă." Eu n-am de unde știi ce și cum, cu privire la medici, eu știu doar atâta: "Dumnezeu ține bisturiul!" Voi nu trebuie să fiți de genul: "Vai! Vai! Am ales oare corect?" Și ce? Doctorul ar putea avea o zi proastă. Întodeauna primesc aceste scrisori.

    Știți cum e, după ce ai cancer la prostată primești o grămadă de scrisori de genul, 1 din 5 bărbați îl are. Și scrie în aceste scrisori: "Am găsit cel mai bun chirurg din oraș!" Ce? De unde știi asta? Și cum ar fi dacă se îmbată cu o seară înainte? Cum e dacă are vreo seară proastă cu nevasta? Sau cum e dacă a băut prea multă cofeină? Dumnezeu este speranța noastră! Nu-i așa? Iar dacă nu crezi că El se descurcă... Medicul nu este nici măcar aproape de burta ta, el stă în fața unui computer manevrând Joystick-uri. Și mai sunt apoi acele 6 micuțe brațe băgate în burta mea, iar el le manevrează pe toate așa. Cu microscopul. Mai bine ar fi pentru tine să crezi în Dumnezeu.

    Acum ajungem la ceea ce se numește răul. Nu doar faptul că lumea moare, ci durerea și răul în sine. "Cât despre voi, frații ai mei, care m-ați vândut în sclavie, voi, negreşit, v-aţi gândit să-mi faceţi rău, dar Dumnezeu a schimbat răul în bine." Aici nu spune, "Voi, ați vrut să-mi faceți rău, dar Dumnezeu a folosit răul spre bine..." Este adevărat și aceasta, doar că textul nu ne spune așa. Textul spune: "Voi ați avut o intenție, iar în mijlocul acesteia Dumnezeu a avut o altă intenție. A voastră este rea, a Lui nu." Este un fel de mister. Nu toată lumea poate percepe aceasta. Cineva să-mi facă rău, să fii abuzat când ești copil sau soț care este necredincios sau colegul mă face bucăți la locul de muncă... Iar tu îmi spui că în acel rău, planul și schița și intenția lui Dumnezeu ar putea fii sfântă, dreaptă, bună, iubitoare... Pentru că asta cred că spune acest text. "Voi, negreşit, v-aţi gândit să-mi faceţi rău, dar Dumnezeu a schimbat răul în bine." Aici vedem dar scopul lui Dumnezeu: "ca să împlinească ceea ce se vede azi şi anume să scape viaţa unui popor în mare număr." Eu admit împreună cu voi că unul dintre cele mai grele lucruri din viață este să crezi aceasta cu privire la fiecare moment al vieții tale. În special cu privire la momentele cele mai grele, atunci când cineva te descurajează sau atunci când anumite situații au loc în viața ta. Acestea te fac să fii așa de supărat și de fustrat, iar în adâncul tău îți predici ție însuți: "Dumnezeu este în controlul acestor lucruri, Dumnezeu mă iubește, El nu este împotriva mea, ci El este pentru mine, iar dacă Dumnezeu este pentru mine, cine va fi împotriva mea? Iar El are un plan și este foate fustrant, supărător și descurajator și dureros cum că situația în care mă aflu ar fi pentru binele meu." Iar în acel moment problema care se pune este: Ne încredem în El? Ne odihnim și ne lăsăm sufletele să-și găsească liniștea și încântarea în Dumnezeu, în planurile sale pentru noi. "Cine a spus şi s-a întâmplat ceva fără porunca Domnului?" "Nu ies din gura Celui Preaînalt răul şi binele?" Prosperitatea și calamitatea? Toate aceste texte din Vechiul Testament cred că ne arată că scriitori Vechiului Testament, inspirați de Dumnezeu au fost, pur și simplu, absorbiți și înghițiți de suveranitatea lui Dumnezeu.

    Lăsați-mă să vă ajut cu dimensiunea emoțională a acestui lucru. Aseară când m-am uitat pe net am văzut o revizuire despre evenimentul petrecut în Binghamton. Ceea ce au făcut a fost că înainte ca să anunțe familiile celor 14 persoane care au fost ucise, a fost să publice o listă cu supraviețuitorii. Ceea ce a însemnat că toate familiile erau nevoite să facă socoteala, iar un om despre care se vorbea în acea revizuire pe net zicea: "Eu nu mai am nici o speranță pentru fratele meu - sau ce era, pentru că nu-mi aduc aminte exact - deoarece numele lui nu era pe listă." Cred că nu a fost modul cel mai bun de acționa astfel, cred. Dar puneți-vă în locul lor, să fie soția ta, să fie copilul tău, să fie bunica ta, iar ție ți s-a spus că Dumnezeu care este în control, ar fi putut să oprească acest lucru, nu a făcut-o și prin urmare a avut un plan cu privire la această situție. Ce ar trebui să faci cu viața emoțională a lui Dumnezeu? Cum este El? Ce m-a ajutat pe mine și, de aceea, Biblia este așa de prețioasă, dacă tu te-ai dărui pe deplin întregii Biblii pentru întreagă viața ta, îți promit că ai ajunge la cea mai deplină, posibilă, înțelegere a realității, decât dacă ai lua o părticică din Biblie de aici, o părticică din Biblie de acolo, dacă îți place ce ai găsit, ignori restul sau dacă nu-ți place ce ai găsit respingi și restul... Dacă doar ai sta acolo și te-ai înfrunta cu complexitățile și părțile greu de înțeles ale Biblie care te fac poate să-ți smulgi părul din cap, iar dacă stai în cercetarea Cuvântului și accepți ceea ce Domnul îți spune, reține că în timp, am 63 de ani și afirm aceasta în mod convincțional cu privire la natura Biblie și totodată o spun și în mod experimentat cu privire la viața mea: dacă stai în cercetarea întregii Biblii, nu cred că vei regreta complexitatea Bibliei la sfârșit.

    Așadar, acestea ar fi câteva lucruri care m-au ajutat pe mine... Vorbesc acum despre complexitatea, nu simplitatea vieții emoționale a lui Dumnezeu.
    · El nu se bucură în moartea celor răi. Ezechiel 18:23: "Doresc Eu moartea păcătosului?" Aduceți-vă aminte că am spus că El își găsește plăcerea în tot ceea ce face. Așadar, mă contrazic singur aici. Sau cel puțin așa pare. El spune că cel rău piere, "iar Eu nu-mi găsesc plăcerea în asta." Ia stai puțin, tu tocmai ai argumentat că El face tot ceea ce dorește, iar El face toate lucrurile și, prin urmare, El își primește plăcerea din tot ceea ce face. Iar acum ai citit aceasta. Eu sunt omul Bibliei. N-am să ascund asta de voi. Este o problemă. Noi vrem să vedem aceste lucruri și ne rugăm: "Doamne, arată-ne ce anume legat de mintea Ta, poate să spună aceste lucruri?"
    · Sau în Ezechiel 18:32 : "Căci Eu nu doresc moartea celui ce moare", zice Domnul Dumnezeu. "Întoarceţi-vă, dar, la Dumnezeu şi veţi trăi!" Așadar, de două ori în Ezechiel: "Eu nu-Mi găsesc plăcerea în moartea păcătosului. Eu nu-Mi găsesc plăcerea în moartea nimănui." "Scumpă este înaintea Domnului moartea celor iubiţi de El." Cât de rapid inimile sceptice de carne ar spune: "O, uită-te la aceste contradicții, sunt peste tot în Biblie. Contradicțiile sunt peste tot în Biblie. Auziți aceasta la conversațiile de la știri..." Ei bine, dacă ești și tu așa "rapid" în a face judecăți cu privire la Cuvântul lui Dumnezeu, atunci probabil că n-ai să vezi niciodată soluțiile... Aici este cealaltă jumătate a acestei complexități.
    Pe de altă parte, El se bucură în moarte în Deuteronom 28:63: "După cum Domnul Se bucura să vă facă bine şi să vă înmulţească, tot aşa Domnul Se va bucura să vă piardă şi să vă nimicească, şi veţi fi smulşi din ţara pe care o vei lua în stăpânire." Așadar, "Găsesc Eu plăcerea în moartea păcătosului?" Nu. "Domnul Se va bucura să vă piardă şi să vă nimicească." Ține-ți încă puțin această tensiune în mintea voastră și priviți, vă rog, la încă una. Iar apoi voi încerca să vă dau o posibilă soluție. Pe de o parte, mânia și jalea este prezentă în fiecare zi în inima lui Dumnezeu.
    · Psalmul 7:11: "Dumnezeu este un judecător drept, un Dumnezeu care Se mânie în orice vreme. El este Mâniat în fiecare zi." Ceva se întâmplă în lume în fiecare moment, ceva care Îl face pe Dumnezeu Mânios. Credeți că Dumnezeu poate fi mânios cu privire la ceea ce El ordonă? Cu siguranță că poate. "Să nu întristaţi pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu prin care aţi fost pecetluiţi pentru ziua răscumpărării." Tu Îl poți întrista pe Duhul Sfânt. Uau, am rămas cu gura căscată. Ce? Dumnezeu Duhul Sfânt se poate mâhni? Adică filozofic, nu prea are cum, El este Dumnezeu! Este perfect fericit cu privire la părtășia trinității. El face tot ceea ce dorește. Nu este în nevoie. Fericirea Lui nu atârnă de nimeni afară de Sine... Și-atunci care-i treaba cu "întristarea" aceasta? Nu este deloc ușor să fii o persoană a Bibliei. Este mult mai ușor să fii mai superficial și să pui accent pe părțile care ți le plac, și să ignori cele pe care nu le întelegi și care par că nu s-ar potrivi. Dar astfel nu te-ai adânci niciodată. Niciodată nu vei ajunge la fundul inimii lui Dumnezeu în felul acesta. Așadar, unele lucruri pe cale creștinii le fac Îl întristează pe Duhul Sfânt, spune Pavel. Dar pe de altă parte, priviți implicațiile care fac parte aici. Eu presupun, dacă este posibil, că cineva face aceasta tot timpul. Adică, sunt un miliard de creștini pe planetă. Ce întristează pe Duhul Sfânt este păcatul din viețiile oamenilor. Așadar, asta înseamnă că Dumnezeu este întodeauna întristat. Nu e ca și cum Dumnezeu ar fi într-un moment foarte supărat, iar în restul timpului El este foarte fericit, așa că ar fi bine. El este întodeauna întristat, El este întodeauna supărat. Iar, de asemenea, El este întodeauna încântat de ceea ce face. Începeți să înțelegeți ceea ce vreau să spun când zic despre complexitatea minții lui Dumnezeu. Întodeauna supărat și întristat, întodeauna pe deplin fericit. Este o nebunie. Harababură, doar cuvinte... Eu nu cred ca asta este. "Căci Domnul are plăcere de poporul Său şi slăveşte pe cei nenorociţi mântuindu-i." "Are plăcere de poporul Său." Și niciodată nu sunt perfecți, ei întodeauna fac lucruri care-L întristează, dar El se bucură de ei.
    · Luca 15:7: "Tot aşa, vă spun că va fi mai multă bucurie în cer pentru un singur păcătos care se pocăieşte, decât pentru nouăzeci şi nouă de oameni neprihăniţi, care n-au nevoie de pocăinţă." Motivul pentru care vreau să scot în evidență aceasta este pentru că în acest moment, chiar acum în lume și în fiecare moment din fiecare zi, cineva este mântuit. Cred aceasta. Nu pot să o dovedesc. Dar statistic vorbind lumea este așa de mare, Creștinii sunt așa de mulți, evanghelizarea are loc în așa de multe sute de locuri încât mi-aș pune viața în joc când vine vorba de afirmația că în fiecare moment, în fiecare zi, cineva este mântuit. Ceea ce înseamnă că Raiul este în sărbătoare tot timpul! Iar ei sunt întristați tot timpul, sunt mâhniți tot timpul. Priceput? Acesta este un cuvânt foarte îngâmfat.

    Soluția. Soluția!? Când am făcut schița îmi ziceam, n-ai putea să pui "posibilă soluție"? Sau "soluție sugerată". Cum să trăiești cu așa ceva? Dumnezeu are nivele ale voinței. Nivele ale delectării. El voiește și se delectează în lucruri în anumite feluri. Așa încât aprobarea și dezaprobarea să poată să coexiste, fără a fi contradictorii. La un anumit nivel El este întristat de comportamentul tău și dezaprobarea ta față de El câteodată, iar la un alt nivel - vorbim metaforic despre mintea lui Dumnezeu, pentru că încerc cumva să ajung la adevăr aici - iar la un alt nivel tu Îl fericești, iar El este atât de fericit cu tine. Așadar, amândouă în același Dumnezeu, aceeași minte, simultan... Acum, dar, aici este un text care ne îndreaptă către acea direcție. Eu nu doresc să-mi bazez soluție pe o constrângere logică. Trebuie să facem aceasta din când în când. Dar mult mai mult aș prefera să mă opresc deasupra unui text decât asupra deducției. Așadar aici este textul, Plângerile lui Ieremia 3:32: "Ci, când mâhneşte pe cineva" - așa cum a făcut în Binghamton cu siguranță; și cum probabil a făcut-o și în viața ta de multe ori, însemnând doar că El orchestrează lumea într-un așa mod în care te rănește, ca un părinte care l-ar pălmui pe copilul său. Sau vorbirea aspră față de un copil, datorită comportamentului său, iar părintele cauzează astfel mâhnire. "Ci, când mâhneşte pe cineva, Se îndură iarăşi de el după îndurarea Lui cea mare, căci El nu necăjeşte cu plăcere, nici nu mâhneşte bucuros pe copiii oamenilor." El o face, dar nu o face cu plăcere.

    Când am văzut acest cuvânt m-am gândit: Ce o mai însemna și aceasta? Și am luat astfel traducerea în ebraică, iar acestea 3 sunt cuvinte ebraice, credeți sau nu: "Din inima Lui" - este traducerea în ebraică. Gândiți-vă numai la aceasta. Sunteți cu mine, da? Nu am nimic de câștigat din asta, eu știu ebraică, iar acum și voi o știți. El mâhnește pe copiii oamenilor, dar El nu o face benevol, din inima Sa. El nu ne dezolează din inima Lui. De acolo îmi trag eu ideea de nivele. Adică, ce vrea să spună? Nu din inima Lui? O face, dar nu din inima Lui. Păi atunci de unde o face? Dintr-un alt nivel, alegeți voi un cuvânt mai bun. Din mintea Lui, din sufletul Lui. Este ceea ce înseamnă a fi un părinte - iar acestea vor fi întodeauna analogii imperfecte - care spune: "Nu-mi place să te pălmuiesc, dar aleg să te pălmuiesc! Nu este bucuria mea cea mai mare, dar este lucrul corect pe care îl pot face, și mă simt bine să fac lucrul corect!" Iar Dumnezeu se simte nespus de bine să facă ceea ce este corect. Iar El întodeauna face ceea ce este corect. Dar este evident că de foarte multe ori, lucrul corect este un lucru dureros. Mulți oameni din istorie, oameni teologici, care doar au dat din cap și au spus: "Tu ai un Dumnezeu care este atât de uman încât nu poate fi Dumnezeu, este atât de contradictoriu Dumnezeu Tău." El este atât de contradictoriu? Adică El este întristat, și mânios și bucuros și mulțumit, iar acesta este un Dumnezeu tare zbuciumat.

    Așa că m-am gândit la aceasta și am zis: "Aceasta este portretizarea mea, ceea ce pot eu mai mult, dacă aveți vreuna mai bună, să-mi spuneți." Mintea lui Dumnezeu - vorbim aici cu totul și cu totul înafara zonei noastre de comfort - este precum Oceanul Pacific. Dacă zbori cu un elicopter la vreo 150 de metri deasupra apei în timpul unei furtuni, ar fi destul de periculos, iar tu vei fi extrem de terifiat. Valurile pot fi înalte de zeci de metri într-o furtună mare pe oceanul Pacific. Valuri cum nici n-ai visat. Ai crezut că ai văzut câteva valuri mari în filme cu surf? Vorbim de valuri care ar rade centrul orașului Mineapollis. Iar în mintea mea acestea sunt mâhnirea lui Dumnezeu. Este adâncă și calmă la fundul ei, dar la suprafață, aceste valuri spulberă, iar pentru noi niște omuleți mici, n-am vrea să avem de-a face cu așa ceva. Nu doresc să mă pun cu mânia lui Dumnezeu, nu doresc să fiu parte din mâhnirea lui Dumnezeu. Luați acest elicopter și zburați la altitudinea de 1 milă, așa cum a făcut-o și omul acela la proiectul de științe despre care am auzit. Au luat o mică cameră și au legat-o de un balon și au făcut poze la altitudini de peste 27 de kilometri pământului. Și le-au pus pe internet. A fost așa de tare. Ajungi acolo sus și privești la acel ocean. Pe deplin calm. Pe deplin albastru, glorios și frumos. Așadar, într-un anumit sens Dumnezeu este pe deplin împăcat cu Sine. Este pe deplin coerent, El nu este în zbucium, El nu este zăpăcit, El nu este confuz, ci este pe deplin plin de pace, coerent, fericit, iar înlăuntrul acelei totalități frumoase și gloarioase coerențe, acolo este întristare, acolo este mâhnire. Dar totul este parte al unui întreg perfect. Aceasta este cea mai bună încercare a mea de a putea raționa prin toate aceste texte.



Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
  • Vizualizări: 291
  • Gramatical corect
  • Cu diacritice
  • Conținut complet
Opțiuni