Cu nimic nu sunt mai bună
Decât cei de lângă mine.
Doamne, ţine-mă-n lumină
Duhul Sfânt la min' să vină
Să mă cercetez mai bine.

Să nu văd întâi pe alţii
Deloc să nu-i analizez
Şi să-mi las în pace fraţii
Surorile şi toţi ceilalţii;
Pe mine să mă cercetez.

Să nu mă uit la faţa lor
Şi nici cu ce sunt îmbrăcaţi;
Să nu mă fac judecător,
Nici să devin acuzator;
De Domnul fi-vom judecaţi.

Mai bună nu sunt cu nimic
Decât cei ce mă-nconjoară
Dacă mă-nalţ, ajung mai mic
Mai mult nu pot să mă ridic
Căci voi ajunge de ocară.

De-aceea, îmi curăţ inima
Şi i-o predau lui Dumnezeu
Ca El să locuiască-n ea,
Eliberare El să-mi dea;
De judecat, nu judec eu.

Domnul este Dumnezeu!
Stăpân şi Domn, Judecător!
Eu sunt pământ şi robul Său
Cel păcătos, nedrept mereu;
El este drept şi iertător.

A.N
22.07.2012 Răcăşdia