Atâta har...
Autor: Traian Dorz  |  Album: fara album  |  Tematica: Diverse
Resursa adaugata de dragutza in 27/01/2012
Atâta har, atâta bine
Și-atâta fericire,
Primesc când îmi îndrept spre Tine
Iisuse-a mea privire.

Dar cât de grea și cât de frântă
Mi-e totdeauna viața,
Când uit Ființa Ta cea sfântă
Și-ndrept spre lume fața.

Ce bucurii, ce roade sfinte,
Deplin mă-ncununează,
Când te privesc cu dor fierbinte,
Când ochii-Ți mă veghează.

Dar ce căderi, ce-nfrângeri grele,
Ce viată de pustie,
Trăiesc când lumea-n toate cele
Privirea mi-o îmbie!

Desăvarșită fă-mi dorința
Și-a ochilor lumine,
Ca să-Ti privesc adânc Ființa,
Întipărind-o-n mine!

Și-apoi s-o nalț cu vrednicie,
În trupul meu de tină,
Ducând de-aici spre Veșnicie
Lumină din Lumină...


Un om deosebit; o lucrare deosebită și un har deosebit care continuă să se reverse prin poeziile sale. Este foarte frumos și bine că postați lucrările sale. Domnul să vă binecuvânteze.
Adăugat în 27/01/2012 de Ioanhapca
FOARTE FRUMOASA DL SA TE BINECUVINTEZE .
Adăugat în 27/01/2012 de tomacoca
amin. Foarte frumoasă.
Adăugat în 27/01/2012 de 1954adina.9mai
Statistici
  • Vizualizări: 4533
  • Export PDF: 14
  • Favorită: 2
  • Comentarii: 3
Opțiuni
Neemia 9:17 n-au vrut să asculte şi au dat uitării minunile pe care le făcuseşi pentru ei. Şi-au înţepenit grumazul şi, în răzvrătirea lor, şi-au pus o căpetenie ca să se întoarcă în robia lor. Dar Tu, Tu eşti un Dumnezeu gata să ierţi, îndurător şi milostiv, încet la mânie şi bogat în bunătate. Şi nu i-ai părăsit