Recunosc

În fața Ta Isuse vin și recunosc
Nu ți-am urmat destul Domnul meu ceresc.
Vreau de Tine o apropiere mai profundă
Și glasul meu în rugă mai mult să se audă.

Nu vreau să agonisesc doar lucruri pieritoare
Îmi pun nădejdea în cele nepieritoare,
Vreau să adun comori pentru Patria de sus
Pentru împărăția unde Domn este Isus.

Recunosc că viața e mereu o luptă
Doar pe alocuri de bucurii e întreruptă.
Dar Tu ești Domn mereu cu mine
Te laud cum știu eu mai bine.

Fără Tine-n viață recunosc
Nu pot ca să propășesc,
Tu-mi ești mângâiere și sprijin
Îmi dai putere să nu mă clatin.

Recunosc iubirea Ta de Dumnezeu
Care inundă sufletul meu,
Recunosc și bunătatea Ta de Tată
Ce mi-ai demonstrat -o de fiecare dată.

Adevărul e că ești atât de bun
Mă închin în fața Ta bunule Stăpân,
Ai avut răbdare să mă pocăiesc
Pentru acest har îți mulțumesc.

Ajută-mi să mă pocăiesc de tot ce este rău
Slujind cu teamă sfântă Dumnezeu,
Întotdeauna în toată viața mea
Să îți slujesc din toată inima.

Recunosc că singură pe cale
Nu voi putea deloc să am înaintare,
De aceea îmi pun nădejdea în Tine
Că mă vei ajuta Stăpâne.

O floare rară este recunoștința
Când vii cu dorul și căința
În fața Domnului ce poate
Să te ajute, să te scape.

Toți cei care se recunosc
Că au greșit și se smeresc
Vin în fața Domnului cu căință
Smerindu-se cu umilință,

Aceștia au harul să se pocăiască
Ducând o viață duhovnicească
Trăiesc viața în sfințenie,
Într-o plăcută armonie și în curăție.

Recunosc că numai Domnul poate face
Ca omul să trăiască în pace,
Să ducă o viață curată
Să-ți slujească Ție sfinte Tată.
Amin