Suprema sărbătoare
ce ni s-a dat de sus
e Cina de onoare
a Jertfei Lui Isus!

Suprema părtășie
cu Domnul pe pământ
e pâinea Sa cea vie,
și Sângele Său sfânt.

Pe căi de slăvi ascunse
din nevăzut hotar,
cu mâinile străpunse,
Isus coboară iar.

Purtând ca brâu ștergarul,
simbolul înțelept,
El ține-n mâini paharul
sub rana cea din piept.

Cu haruri fără număr
El trece-n alb veșmânt,
cu crucea grea pe umăr,
să-mpartă trupul sfânt

Apoi, purtat de gânduri,
de-al dragostei ecou,
Se-ntoarce printre rânduri
să-mpartă vinul nou.

Din mii de frați niciunul
nu are alt izvor.
Și-un singur trup, doar unul,
dă viață tuturor.

Căci toți suntem cununa
acestui nou Adam.
Și-o inimă, doar una
dă tuturor balsam.

Ușor din cer adie
aripi de heruvim.
Și-o nouă curăție
și noi puteri primim.

Noian de albă floare
coboară iar de sus...
E sfânta sărbătoare
a JERTFEI LUI ISUS!