Îți place pe-o ureche,
Atitudinea străveche.
Nici în clocot,nici ca gheața,
Te-ai obișnuit cu ceața.

Nu mai vezi așa de bine,
Îndoiala-i lângă tine.
Iar cârtirea-ți este hrană,
Sau o porți pe tin’ cu fală.

Și ai vrea toți la picioare
Să-ți aștearnă flori,coroane
Cel mai înțelept te crezi,
Însă bârna nu-ți mai vezi.

Nu uita de-a Sa putere,
Ești un abur care piere.
Nu uita că ești un om,
Iar El sus căci este Domn.