Dacă-am vedea cununa de slavă şi lumină
La capătul umblării, la ultima colină,
O, cum am prinde iarăşi curaj nemăsurat
Să alergăm pe cale cu dor înaripat
Spre zarea cea sublimă!

Dacă-am vedea dincolo de negurile-ntinse,
Ospăţul ce ne-aşteaptă în glorii necuprinse,
O, cum am sta de veghe pe-al nopţilor hotar,
Străjeri cu ochii ţintă spre zorii de cleştar,
Cu torţele aprinse!

Dacă-am vedea serbarea intrării triumfale
Ce ne aşteaptă-n ceruri, cu slavă şi urale;
Dacă-am vedea splendoarea alaiului de sus,
Cum îngerii măririi 'naintea lui Isus
Îi cântă osanale...

O, cum am stoarce astăzi în vasul cu suspine,
Năframa cea cu lacrimi de pe cărări străine!
Isuse, scump Isuse, şi cum Te-am aştepta,
Iar suferinţa toată în glorii s-ar schimba,
Şi-n dorul după Tine!