MULŢUMIRI CA JERTFĂ

(După Psalmul 50.15)

Jertfa sfântă e un sacrificiu
Mulţumirea este-al ei oficiu.
Cine o aduce-L proslăveşte
Pe Acela care-n veci trăieşte.

Nechemat necazul vieţii vine
Şi te-ntrebi ades ce-o fi cu tine;
Însă, cine-l rabdă în tăcere
Va primi din ceruri mângâiere.

Domnul îţi vorbeşte ca o mamă;
Cheamă-L în necazuri fără teamă.
Prin aceasta ţi se dovedeşte
Cât de mult El Însuşi te iubeşte.

Dar, deşi vegherea-i cam ciudată
Pentru cel ce n-are-n ceruri Tată,
Nu călca Cuvântul, râul de-apă vie,
Ce-ţi înviorează viaţa în pustie.

Prin aceasta dovedeşti că Domnul
Te păzeşte şi-ţi veghează somnul.
Cine-aduce sincer mulţumire
Dăruieşte jertfa din iubire.

Va vedea curând şi mântuirea
Aducând cu sine proslăvirea,
Când Isus Păstorul grabnic vine
Glorios din zările senine.

De aceea, cred că-i mult mai bine
– Cât în lume harul sfânt mai ţine –
Să înlocuim cu toţi cârtirea
Cu răbdarea ce ne-o dă iubirea.

Lenea lumii dar şi clevetirea
Ne vor submina mereu sfinţirea.
Iar lumina-n noi nu se arată
Semn că viaţa noastră nu-i curată.

Domnu-arată totuşi mântuirea
Când El vede-n noi şi mulţumirea.
Dacă vrei să ai o roadă bună
Strânge-ţi astăzi flori pentru cunună.

Fii tu mic, privind pe altul mare
Dacă vrei s-ajungi la Sărbătoare.
Fă acum ca Eul tău s-abdice
Iar Isus la Cer să te ridice.