ROBI FERICIŢI

Doar robii ce-L slujesc pe Miel
Cu multă-ncredere şi zel
Cunosc valoarea mântuirii
Şi taina harului divin
Ei cuceresc îndemnul firii
Şi-s tari când vine orice chin.

Lor le-a spălat interiorul
La crucea jertfei, Salvatorul
Şi-acum se duc pe-a Lui cărare
Convinşi că actul Lui ceresc
I-a scos din crunta-ntunecare,
Din laţul traiului lumesc.

Trecutul lor e îngropat
Au viitor asigurat
Sunt liberi; totuşi ataşaţi
Prin legăturile iubirii
De Domnul lor şi de-ai Lui fraţi
Şi poartă straiul dezrobirii.

O, ce-mpliniri trăiesc de când
Nu mai păşesc orbecăind
Prin lumea stărilor precare!
Căci dependenţa lor de Cer
I-ajută-n orice încercare
Şi naşte trai plăcut, prosper.

I-a smus Hristos din bezna densă
(C-a Lui iubire e intensă)
Păşesc spre ţel, despovăraţi
De vină, teamă şi ruşine
Au fost, pe veci, eliberaţi
Şi ’nalţ-acum priviri senine.

Doar robii ce-L slujesc pe Miel
Cu-ardoare, pasiune, zel
Sunt dezlegaţi de patimi grele
Prin Adevăr şi prin Cuvânt,
Privesc cu dor aprins spre stele
Şi nu-s purtaţi de-al lumii vânt.

Noiembrie, 2009