De ce m-ai ales pe mine,
Dintre-atâția muritori?
Prin vers, glasul către Tine
Să răzbată printre nori.

De ce coborat-ai Tată,
Lângă vasul meu cel spart,
Ai pus ciobul laolaltă,
Și -ai făcut din el smarald. .

Cum de m-ai chemat pe mine,
Ca sa țin stindardul sus?
Când vasul mi-era ruine,
Ciob cu ciob la loc m-ai pus...

Doamne sunt om mic, nevrednic,
Inima-i plină de rele,
Pune-Ți Brațul Tău puternic,
Pe condeiul vieții mele.

Și de-aș vrea sa scriu vreodată
Altceva decât de Tine,
Te rog nu mă lăsa Tată
Fii puterea ce mă ține!