Fie altul cum voiește,
Tu să fii smerit și vrednic,
Tu cu-al tău te mulțumește
Și recunoscător trăiește.
Cui nu-i prețuiește-un pic
Nu-l va sătura nimic.

Dac-ați aflat cărarea vieții,
Atunci să și umblați pe ea!
Dacă vorbiți, să vadă lumea
Că voi ați cunoscut lumina,
Că voi ce dintâi trăiți așa
Și Domnul vă va binecuvânta.

Că, de vorbiți și spuneți lumii,
Iar voi nu faceți cum vorbiți,
Tot ce-ați putut clădi cu-o mână
În lumea de păcat și vină
Cu cealaltă sigur risipiți
Și singuri voi vă osândiți.

Vorba dulce cinste-aduce,
Cea amară, doar ocară.
De vrei cinste să primești,
Fii cu cinste când vorbești!
Dacă vorba ți-e amară,
Meriți să rămâi de-ocară.

Mușcă-ți limba, alungă-ți somnul!
Taie-ți chiar și mâna dreaptă,
Dar în frâu îți ține trupul.
Veghetor să fii tot timpul!
În cuvânt ca și în faptă,
Sincer spre Domnul te-ndreaptă!

Căci cuvântul tău ori fapta,
De-au zburat odată-n țară,
Nu-i ființă să le-ajungă
Să le-ntoarcă iar la strungă,
Să le mai adune iară.
Nimeni nu le mai repară.

Și-i mai de folos a merge
Făr-o mână către bine
Decât cu-amândouă-n calea
Ce-a acoperit-o jalea:
De pierzare și rușine
Cu toți aceia răi din lume.

Calea către veșnicie
Tu păstrează-ne-o curată!
Când ne-om dezlipi de glie
Imn de Osanale, Doamne, Ție
Îți vom cânta în partea dreaptă
Și n-om mai plânge niciodată.
Amin.
(Sâmbătă, 6 iunie 2020)