Un gând de seară,
Din departe, mea țară,
Ce azi e în derivă,
Condusă de un om ce se crede „divă”.

Mulți îl laudă, îl aclama,
Se mai și închină,
Merg pe la moaște,
Să se mai roage.

Dar vai, amar au să plângă,
Căci creștini se zice,
Dar păgân trăiește,
În curvie și păcat,
Pornind de la nivel înalt.

Toți cred că va face bine,
Dar vai, vor fi legi ce vin.
Unul nu va rămâne bogat,
Căci tot va lua.

Dând rând pe rând
La cei datorii,
Căci vânduți suntem pe veci
La marile elite vechi.

Dar omul, omul cel de rând,
De se va trezi din somn,
Bine și-ar face ca popor,
Să pună pe cine vor
Ca și conducător.

Ales cu grijă din popor,
Nu din cei ce azi dorm
În scaune scumpe
Și se mai trezesc să voteze
Câteva legi împotriva poporului.